Maria Vlas se acomodează greu cu libertatea: La puşcărie mai dormeam cu încă opt femei şi mă obişnuisem cu sforăitul lor şi cu zgomotul
0
Ioana Maria Vlas a povestit la un ceai unui reporter „Adevărul de Seară“ ce planuri de viitor are, la două zile după ce a ieşit pe poarta Penitenciarului Târgşor. „Mama FNI“ se plânge de probleme cu greutatea, cu banii şi cu acomodarea la liniştea din „libertate“ şi spune că îşi doreşte să pescuiască toată ziua.
Ioana Maria Vlas, fost administrator la SOV Invest, a fost eliberată în urmă cu două zile de la Penitenciarul Târgşor. Ea a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru prăbuşirea FNI, dar a fost eliberată condiţionat cu aproape trei ani mai devreme după o decizie a magistraţilor Tribunalului Prahova.
Mai citeşte şi:
EXCLUSIV Averea lui Vlas: „Am o pensie de urmaş de 28 de milioane de lei vechi şi un cont blocat, cu 80.000 de dolari“
„Mama FNI" s-a întors în apartamentul de două camere de pe strada Matei Basarab din centrul Capitalei, care aparţine unui nepot de-al ei. Ea se plânge că nu mai are niciun ban de când statul român i-a blocat contul în care îi era virată pensia de 28 de milioane de lei vechi, pe care o lua de la soţul ei decedat, şi spune că va colabora cu o revistă pentru care va scrie articole pe domeniile economic şi politic.
Rep: Cum a fost prima zi în libertate?
I.M.V.: Păi în primul rând am dormit foarte prost. Am ajuns acasă pe seară, m-au vizitat nişte vecini, mi-au adus flori şi mi-au urat bun venit. Am stat de vorbă cu ei şi pe la 0.30 m-am culcat, de fapt m-am pus în pat pentru că m-am foit toată noaptea. Mi se pare extrem de cald. La Târgşor este foarte frig şi mă obişnuisem acolo. În plus, mi-e greu să adorm singură în casă. La puşcărie mai dormeam cu încă opt femei şi mă obişnuisem cu sforăitul lor şi cu zgomotul.
Rep: Ce planuri de viitor aveţi?
I.M.V.: Astăzi (n.red. - ieri) vreau să plec la Cluj să o văd pe mama, care are 92 de ani. Este oarbă şi aproape surdă şi mi-e tare dor de ea. Mi-a spus să o văd măcar o dată înainte să moară. Trebuie să îmi cumpăr haine, pentru că nu mai îmi vin cele de dinainte să intru în închisoare: înainte aveam 70 de kilograme, acum am 94 de kilograme. Trebuie să mă prezint la un proces pe cauză civilă în dosarul FNA şi vreau să mă implic într-un proiect de ajutorare a închisorii din Târgşor. Am vorbit la o revistă să mă angajez pentru că nu am niciun sfanţ. Am o pensie de 28 de milioane de lei vechi de la soţul meu care a murit în urmă cu 15 ani, care intră într-un cont blocat de statul român. O să scriu pe domeniile economic şi politic pentru a mai face un ban.
Rep: Unde sunt banii FNI?
IMV: Eu nu am luat niciun leu din aceşti bani. A recunoscut şi Vîntu. Toţi banii de la FNI, adică 3.400 de miliarde de lei vechi, s-au dus pe case, pe vile, în participarea din diferite societăţi comerciale, în gaura neagră care a fost „Curentul". La Vîntu şi la apropiaţii lui. S-au dus şi la unii investitori care şi-au retras banii la început. Au pierdut doar cei care au pus bani din decembrie 1999.
Rep: Care sunt cele mai importante dovezi ale implicării lui Vîntu în afacerea FNI?
I.M.V.: În primul rând circuitele bancare care au dovedit clar că banii foarte mulţi din FNI s-au dus în conturile lui. Expertiza financiar-contabilă de la FNI arată acest lucru. Această dovadă nu a fost luată în calcul de către Irinel Păun (n.red. - procurorul de caz). El nu a vrut să vadă nimic pentru că Vîntu nu a semnat niciun document. În al doilea rând, există un împrumut pe care Vîntu l-a dat lui Viorel Popa, din banii FNI, pentru firma sa, Cibela Group, de 550.000 de dolari. Popa i-a dat banii înapoi, dar pe contul personal. Există un ordin de plată în acest sens. De altfel, Popa a recunoscut în instanţă că a tratat numai cu Vîntu pentru aceşti bani. El a recunoscut în instanţă că nu mă ştia până la proces. Nu înţeleg de ce procurorul de caz nu a vrut să vadă vinovăţia lui Vîntu. Acea expertiză financiar-contabilă era cheia acestui dosar. În rechizitoriile legate de Banca de Industrie şi Dezvoltare, de la 8 decembrie 2004, există un capitol special legat de FNI, deşi nu au nicio legătură. Aici, Irinel Păun recunoaşte că Vîntu a câştigat din această afacere, de pe urma lui Popa, câştigând peste 900 de miliarde de lei vechi. Nu înţeleg de ce l-a albit procurorul.
Rep: Ce vise mai are Ioana Maria Vlas?
I.M.V.: Sunt o persoană realistă şi nu mai am nicio speranţă. Ca şi un vis, nu ca ceva realizabil, mi-aş dori să mă mut undeva lângă o baltă, poate lângă Mănăstirea Pasărea, că acolo e o apă frumoasă, şi să pescuiesc toată ziua. Aş vrea să-mi iau un măgar gri, o cotigă, un câine şi o pisică şi să am cât mai puţin de-a face cu oamenii.
"Toţi banii de la FNI, adică 3.400 de miliarde de lei vechi, s-au dus pe case, pe vile, în participare din diferite societăţi comerciale. La Vîntu şi la apropiaţii lui."
„Ce bine-i la pârnaie"
Ioana Maria Vlas a scris multe poezii în perioada în care a fost închisă la Penitenciarul Târgşor. Vă prezentăm, în exclusivitate, una dintre ele, scrisă în urmă cu două săptămâni:
Aici, zilele mă strivesc sub bolovani de lumină
Hrănind cu terciul prelins din trupul meu
Rădăcinile lacome ale unor vieţi străine
Nopţile mă gâtuie până la asfixie
Cu funiile de întuneric spânzurate
De fiecare soare mort
În fiecare seară.
Dimineţile năuce, cu mâini tremurânde
Deschid „Mercator"-ul lui Plautus
Crezând, în imbecila lor naivitate
Că totuşi:
„Mi-a mai rămas speranţa (deşi)
Salvarea am pierdut-o"
Şi aşa, impasibil, de azi pe mâine,
Timpul alunecă vâscos şi fetid
La poalele crucii pe care
M-am răstignit de bunăvoie
„Ce bine-i la pârnaie!"
Se încarcă comentariile...
