Greii energiei, la Bucureşti

Greii energiei, la Bucureşti

Reprezentanţi ai mediului economic şi politic din peste 20 de ţări se întâlnesc, începând de astăzi, pentru a discuta problemele regiunii în cadrul Black Sea Energy and Economic Forum. Reuniunea urmăreşte să sporească dialogul transatlantic privind securitatea energetică.

Prima ediţie a Black Sea Energy and Economic Forum, organizată de Consiliul Atlantic, SUA, reuneşte la Bucureşti oameni de afaceri, oficiali guvernamentali, experţi şi academicieni din America, Europa, regiunea caspică şi cea a Mării Negre. Evenimentul are ca scop facilitarea schimbului de idei, atât la nivel oficial, cât şi informal, privind viitorul securităţii energetice în aceste regiuni.

„Industria românească de petrol şi gaze va atrage privirile asupra sa în aceste zile (...). Cu o linie impresionantă de speakeri, Black Sea Energy and Economic Forum va fi un punct important de discuţii la cel mai înalt nivel“, scrie Oil &Gas Journal, una din cele mai importante publicaţii mondiale de profil, accentuând rolul strategic al României în peisajul energetic global.

Liantul dintre cerere şi ofertă

Într-un secol în care avansul tehnologic conferă sectorului energetic o importanţă fără precedent, ţările dezvoltate din vestul şi centrul Europei caută noi surse de aprovizionare cu resurse energetice, iar statele cu subsol bogat, precum cele caspice, aleargă după pieţe de desfacere. România se află la confluenţa acestor două lumi şi poate juca o carte importantă, asumându-şi un rol activ de „pod“ energetic.

Criza gazelor de iarna trecută a însemnat pentru Europa un impuls pentru punerea în practică a conceptului de diversificare a surselor energetice, care devenise latent în ultimii ani.

Proiecte comune

În momentul în care Rusia a închis robinetul prin care curge un sfert din gazul europenilor, aceştia au început să tremure, nu numai de frig, iar declaraţiile liderilor de state au început să semene între ele. Astfel că atenţia factorilor de decizie, dar şi a instituţiilor financiare care pot oferi banii necesari, se îndreaptă din ce în ce mai mult spre proiectele comune care vizează utilizarea resurselor caspice, precum conducta Nabucco, realizarea unor capacităţi de înmagazinare a gazelor sau construirea unor terminale de gaze naturale lichefiate.

De cealaltă parte a „podului“, ţările caspice sunt gata să vină în întâmpinarea consumului european şi sunt dispuse atât să livreze ţiţei şi gaze, cât şi să participe la finanţarea unor proiecte de transport al hidrocarburilor spre Europa.

Reprezentare la nivel înalt

Printre managerii de top prezenţi la reuniune se numără Wolfgang Ruttenstorfer, preşedintele OMV, Dinu Patriciu, preşedinte al DP Holding, Steven Mann, consilier senior în cadrul ExxonMobil, Mariana Gheorghe, director general al Petrom, precum şi lideri ai companiilor Total, TNK-BP, Areva, SOCAR, Schlumberger, Eni şi Hunt Oil. La eveniment participă şi Richard Morningstar, trimisul special al SUA pe probleme energetice în Eurasia, alături de oficiali ai Comisiei Europene.

Totodată, ţări precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Georgia, Turcia sau Bulgaria sunt reprezentate la nivel guvernamental.

„Stabilitatea la Marea Neagră are impact din Europa până în Asia Centrală“

Ovidiu Nahoi: De ce aţi ales România pentru această reuniune?

Frederick Kempe: România are un rol foarte important în regiune, din punct de vedere energetic. Sigur că este mai mică decât Rusia sau Turcia, dar este ţara din Uniunea Europeană cea mai apropiată de resursele energetice ale zonei. România este şi membră a NATO. Puţine regiuni de pe glob pun astăzi probleme de energie şi securitate atât de pasionante ca zona Mării Negre. Dacă există stabilitate aici, impactul pozitiv va fi resimţit atât în Uniunea Europeană, cât şi în Asia Centrală.

Ion M. Ioniţă: Credeţi că intervenţia Rusiei în Georgia a ridicat o „cortină de fier“ în zona Mării Negre?

A fost, desigur, un semnal periculos. Un alt lucru deloc bun este că Rusia se consideră o superputere energetică. Energia este un bun economic, aici trebuie să se decidă mai mult pe principiile pieţei libere. Dar important ar fi şi ca Uniunea Europeană să aibă o politică energetică mult mai coerentă.

O.N.: Putem gândi astfel: dăm Rusiei un rol mai important în chestiuni precum Iranul sau apărarea antirachetă şi Rusia va deveni mai puţin agresivă în politica energetică?

Rusia trebuie să facă alegerea între o confruntare cu Vestul sau o integrare prin cooperare economică. Decizia privind scutul antirachetă este foarte importantă pentru Rusia. Dacă Rusia se va simţi inclusă în aceste discuţii şi vom colabora cu ea mai intens la nivelul NATO, cred că va fi mai cooperantă şi în alte domenii. Pe de altă parte, chiar în interiorul Rusiei sunt forţe contradictorii. Lumea de afaceri este din ce în ce mai puternic integrată în Vest. Eu sunt optimist în ce priveşte relaţia cu Rusia, pe termen lung. Problema este pe termen scurt şi mediu. De aceea suntem atenţi la ceea ce se întâmplă în ţări precum Ucraina sau Georgia.

O.N.: Care va fi rolul Turciei în zonă?

Fără îndoială, Turcia este ţara care poate influenţa în mod hotărâtor viitorul relaţiilor Uniunii Europene cu statele din Asia Centrală şi din Orientul Mijlociu. Turcia este crucială din perspectivă geografică, politică şi energetică.

I.M.I.: Dar din perspectiva lărgirii UE?

Uniunea Europeană este angajată în această dezbatere privitoare la rapiditatea cu care ar trebui să se realizeze viitoarea extindere. Noi, cei de la Atlantic Council, considerăm că o relaţie cât mai strânsă între Uniunea Europeană şi Turcia este extrem de importantă şi susţinem aderarea Turciei.

Profil

Frederick Kempe, 55 de ani, este, din 2006, preşedintele Atlantic Council, un think thank din Washington specializat în politică globală. Este fiul unor imigranţi germani veniţi în Statele Unite ale Americii înainte de cel de-al Doilea Război Mondial.

Înainte de a ocupa postul de preşedinte al Atlantic Council a lucrat, timp de 30 de ani, pentru prestigioasa publicaţie „Wall Street Journal“, ca reporter, editor, corespondent şi columnist.

În calitate de corespondent al „Wall Street Journal“ pentru Europa Centrală şi de Est, a relatat despre lupta Solidarităţii poloneze, căderea zidului Berlinului şi  prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Puţine regiuni de pe glob pun astăzi probleme de energie şi securitate atât de pasionante ca zona Mării Negre.

Frederick Kempe, preşedinte Altantic Council