Viaţă de sinistrat în tabăra de la Lacul Sărat

100 de oameni evacuaţi dintr-un bloc de locuinţe sociale inundat stau de o lună în căsuţe, fac mâncare la ceaun şi îşi întind rufele prin copaci. Directorul taberei îi acuză pe sinistraţi că au făcut foc pentru grătare din băncile de pe alei. Oamenii se apără şi spun că au grijă de căsuţe ca de locuinţele distruse de apele Dunării.

Peste o sută de sinistraţi locuiesc în câteva căsuţe din tabăra de la Lacul Sărat de la începutul lunii iulie, de când apa le-a inundat locuinţelor. Se spală în duşuri comune, folosesc toalete comune şi gătesc la pirostrii. Rufele le spală la lighean, tot în faţa casei, iar peste tot în jur domneşte mizeria.

Sorin Constantin, directorul Direcţiei pentru Tineret Brăila, s-a plâns că sinistraţii au distrus tabăra. „Este dezastru! Au rupt băncile ca să facă foc pentru grătare, au distrus duşurile, au umplut locul de fecale şi de gunoaie, au aruncat ajutoarele - mâncare şi haine - la gunoi", a spus directorul, în administrarea căruia cade fosta tabără pentru copii, acum devenită adăpost pentru sinistraţi.

„Stăm opt într-o căsuţă"

În tabără însă băncile sunt întregi, iar duşurile funcţionează. Mizerie, cât cuprinde, însă. Sinistraţii spun că, de fapt, ei sunt cei batjocoriţi. „Am şase copii şi stăm cu toţii într-o căsuţă. Suntem nevoiţi să spălăm la lighean şi să ne facem de mâncare pentru că în unele zile primim doar hrană rece, conserve, brânză topită şi câte o jumătate de pâine de persoană. Zilele trecute am primit mâncare caldă de la Baldovineşti şi am găsit gândaci în ea. Îşi bat joc de noi", s-a plâns Puşa Moraru (42 de ani). Femeia spune că nu îşi doreşte decât să ajungă acasă, chiar dacă lucrările de igienizare nu sunt finalizate.

„Dorm şi pe ciment, numai să ştiu că sunt în casa mea, mai ales că s-au spus lucruri neadevărate despre noi. Nu îmi e ruşine că sunt de etnie rromă, dar nu trebuie să se spună că am distrus, că suntem murdari şi că nu ştim cum se ţine o casă", a mai spus femeia.

Preferă să-şi gătească singuri

Pentru că în weekend nu primesc mâncare caldă, iar hrana ajunge la ei abia la ora 16.00, sinistraţii se văd nevoiţi să improvizeze pirostrii şi să-şi facă mâncare la ceaun. Ei spun că trebuie să spale zilnic hainele copiilor şi de aceea le întind între copacii din tabără.

„Am primit o pungă de detergent la început şi de atunci nimic. Am o familie numeroasă şi spăl zilnic. De unde bani şi pentru detergent şi pentru reparaţiile de acasă. Nu ne descurcăm. Nu suntem nespălaţi, facem curăţenie după noi, cum am trăit acasă, trăim şi aici", a spus Dumitra Vasile (67 de ani).

Sinistraţii mai susţin că au primit conserve prea sărate, unele dintre ele imposibil de mâncat. Ei recunosc că au aruncat la gunoi brânza topită, dar asta pentru că ar fi fost stricată.

„Tocmai am venit din spital. Sunt cardiac şi am astm şi nu pot mânca orice. Conservele astea de porc sunt bune pentru ceilalţi. Eu am nevoie de mâncare de regim. Am dat cinci lei ca să-mi iau tocană de legume. Toată pensia mea este de 500 de lei, iar banii trebuie să-i impart la chirie, la mâncare şi medicamente. Dacă ajungem acasă vom vedea cum ne vom descurca", a spus Florica Velicu (74 de ani).

În replică, directorul DTS spune că va face o evaluare nouă a pagubelor şi că deyastrul făcut de sinistraţi nu se vede pentru că ar fi reparat deja o parte dintre stricăciuni. Pe de altă parte, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a declarat că va face eforturi pentru ca sinistraţii din locuinţele sociale să se întoarcă mai repede la casele lor. În plus, ei vor primi mobilier din banii strânşi de angajaţii instituţiei.

Nenorociţi pentru a doua oară

Cei mai mulţi dintre sinistraţi şi-au pierdut, pentru a doua oară agoniseala. La inundaţiile din 2006 apa le-a luat tot ce au avut, iar acum nenorocirea i-a lovit din nou. „Este a doua oară când o luăm de la lingură. De muncit, muncim, ne facem ce trebuie în case din nou, numai să plecăm de aici. Am ajuns la capătul răbdării, aici e mai rău decât în şatra de ţigani", spune un alt sinistrat.