Botoşani, un judeţ lovit de depresie

Aproape 15% din populaţie suferă de afecţiuni psihice. Depresiile şi atacurile de panică fac ravagii, iar medicii spun că de vină este criza economică, stresul zilnic, dar şi consumul de alcool.

Spitalul de Neuropsihiatrie Botoşani are în evidenţă 45.000 de persoane, ceea ce reprezintă 15% din populaţia judeţului. Practic, unul din şapte botoşăneni suferă de diverse afecţiuni psihice. Doar o mică parte dintre aceştia, sub 3%, sunt bolnavi cronici, care se tratează de ani de zile.

Majoritatea sunt oameni „în putere”, între 25 şi 50 de ani, care suferă de atacuri de panică, depresii sau, mai rar, schizofrenie. Medicii sunt siguri că se confruntă cu efectele crizei economice, pentru că mulţi pacienţi sunt apăsaţi de lipsa banilor sau de stresul de zi cu zi.

„Ca anul acesta, parcă nu a fost în alţi ani. Vin tot mai mulţi pacienţi şi abia mai facem faţă solicitărilor. Pe cei cu forme uşoare îi tratăm în ambulatoriu, dar sunt mulţi care au nevoie de supraveghere medicală”, a declarat dr. Nicolae Vlad, directorul Spitalului de Neuropsihiatrie.

Şomer în prag de sinucidere

Mulţi dintre cei care ajung să se trateze sunt oameni ajunşi în situaţii-limită. Dan P. are 37 de ani, este căsătorit, are două fetiţe în clasele primare şi până nu demult era singurul întreţinător al familiei. Chiar înainte de sărbători, firma de construcţii la care lucra a început să facă disponibilizări. Vestea că de la 1 ianuarie va rămâne fără loc de muncă a căzut ca un trăsnet.

„Câştigam 1.200 lei şi munceam din zori până seara. Cu banii ăştia îmi ţineam copiii la şcoală şi achitam datoriile. Soţia a fost operată şi nu poate munci. Acum trăim din alocaţiile copiilor. Am tot încercat să îmi găsesc de lucru, că nu mi-e frică de muncă. Nu am reuşit, iar acum sunt disperat”, mărturiseşte bărbatul, care a ajuns la spital după ce a încercat să îşi pună capăt zilelor. Medicii l-au diagnosticat cu depresie şi îl ţin sub supraveghere şi tratament.

Puţini ajung să se trateze

Colegul de pat al lui Dan, Ilie H., este tot un tânăr disponibilizat. A lucrat şase ani ca electrician la o fabrică de confecţii, care a disponibilizat jumătate din personal. Acum a rămas pe drumuri, fapt care l-a marcat profund. A făcut câteva atacuri de panică şi a încercat de două ori să-şi pună capăt zilelor.

În cele din urmă, a fost de acord să urmeze un tratament psihiatric. „Problemele astea te fac să înnebuneşti. Nu poţi fi optimist când ştii că nu ai ce să le pui copiilor pe masă să mănânce. Ca noi sunt mulţi în spital, că ne-a distrus criza asta”, spune bărbatul.

Medicii mai sunt convinşi că cei care ajung să se trateze reprezintă doar „vârful aisbergului”, numărul bolnavilor fiind în realitate mult mai mare.

„Din păcate, oamenilor le este ruşine să apeleze din timp la un psiholog ori la un psihiatru care să îi ajute să gestioneze o situaţie şi să depăşească problemele. Încă mai există mentalitatea aceea că oamenii care merg la psiholog sunt nebuni. Dacă s-ar trata la timp micile tulburări psihice, nu s-ar ajunge la internarea în spital sau la tragedii de genul suicidului ori mutilării”, a declarat dr. Nicolae Vlad.

Bolnavii, câte doi în pat

Toate cele 240 de paturi ale spitalului sunt în permanenţă ocupate. Uneori, pacienţii sunt „cazaţi” şi câte doi în pat, iar unii sunt externaţi înainte de finalizarea tratamentului, pentru a face loc altora. Medicii se aşteaptă la un „vârf” de internări luna viitoare, când problemele financiare vor fi amplificate şi de tulburările cauzate de astenia de primăvară.