Nea Mişu are plută antiviitură

O familie din Rădăuţi Prut şi-a construit o plută pentru a-şi salva animalele din ogradă în caz că apele le vor inunda gospodăria. Sătui să tot fie mutaţi când apele ameninţă să iasă din matcă, soţii Zaharia au refuzat ajutorul pompierilor, hotărâţi să-şi urce necuvântătoarele pe platformă când vine viitura.

Familiile din zonele inundabile ale comunei Rădăuţi Prut şi-au pus lucrurile de preţ la adăpost şi aşteaptă venirea iminentă a Prutului. „Suntem în alertă de două săptămâni, de când a început să crească râul. Noi am luat toate măsurile, am evacuat animalele şi oamenii. Am pus saci de nisip pe unde se mai putea", a spus Viorel Nichiteanu, primarul din Rădăuţi Prut.

Mai citeşte şi:

Codul roşu pe râul Prut prelungit până duminică la ora 16.00

Toţi au fugit fără să privească mult în urmă la primele veşti de inundaţii numai pentru a nu trece prin aceleaşi experienţe ca în trecut. Toţi, mai puţin soţii Zaharia, care, sătui să se tot mute când apele ameninţă, au construit o plută salvatoare pentru cei doi porci şi cele 20 de găini care le populează ograda.

Pluta, legată de casă

Mariana (36 de ani) şi Mihai (38 de ani) Zaharia ştiu cum e când apele furioase intră în sat, nimicind aproape totul în jur. Au păţit-o şi în 2008, când au avut noroc şi casa le-a rămas în picioare. Ştiu şi cum e să fii evacuat. Acum două săptămâni, când pompierii i-au anunţat că vine Prutul şi că trebuie să fugă ca să se salveze, şi-au dus animalele la o rudă. Mariana a stat acolo câteva zile, apoi s-a întors acasă, timp în care Mihai a fost plecat la ferma la care lucrează. S-a întors în weekend. Credeau că au scăpat de pericol, însă au primit o nouă avertizare de inundaţii.

Sătui de drumuri, membrii familiei au decis să construiască o plută cu ajutorul căreia să îşi scape animalele cu viaţă. Mihai s-a pus pe treabă folosind materialele destinate, iniţial, unui şopron nou. Cele două zile libere i-au fost suficente pentru a pune la punct o „arcă". Responsabilă de supravegherea „sistemului de salvare" a rămas soţia sa, Mariana.

„Pluta am legat-o de casă, care a rezistat şi la inundaţiile din 2008. Pe plută avem coteţ pentru porci şi găini. Când va veni apa, vom urca animalele pe plută şi noi ne vom sui în pod. Când apele se vor retrage, pluta va coborî pe pământ şi animalele le vom duce înapoi la locul lor", ne-a declarat Mariana Zaharia.

Vecinii au privit-o cu neîncredere şi au continuat să-şi mute lucrurile. Pompierii veniţi să îi ajute la evacuare au fost uimiţi să vadă invenţia. Le-au propus să le mute chiar ei animalele într-o zonă sigură, însă Mariana a refuzat. „Am întâlnit mulţi oameni care se comportă ciudat în faţa unei tragedii, însă să construieşti o plută pentru a salva nişte animale mi se pare exagerat. Ar fi putut să se mute o vreme la rude", a declarat unul dintre pompierii care au ajutat oamenii să îşi asigure gospodăriile.

Cod roşu

Hidrologii au instituit ieri avertizare Cod roşu până luni, la ora 16.00, pe râul Prut, pe sectorul Rădăuţi-Prut-Stânca Costeşti, judeţul Botoşani, şi pe sectorul Stânca-Dunăre, aferent judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi.

Cum se fac case rezistente la puhoaie

Casele de la Doljești, localitatea nemţeană cel mai grav afectată de inundaţiile din ultimele zile, au rezistat în faţa Siretului dezlănţuit după ce au fost consolidate în vara anului trecut. Peste 700 de gospodării din comună au fost izbite de viitură, dar comisia de evaluare a pagubelor a stabilit că doar 208 dintre ele au nevoie de reparaţii uşoare.

„Minunea", spun edilii locali, se datorează seriozităţii cu care au fost refăcute clădirile după ce apele le-au lovit în vara anului 2008. Atunci, 1.350 de case au fost inundate, 312 au trebuit să fie reconstruite din temelii, iar 266 de locuinţe au fost reparate. „Casele au rezistat pentru că au fost bine executate, iar fundaţiile au fost ridicate peste cota de inundare chiar şi cu doi metri", a spus Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Doljești. Florin Jbanca

Plajă plină şi pe ploaie

Cerul înnorat şi nisipul umed nu i-au alungat pe turiştii veniţi la Eforie Nord   Foto: MIHAI CIOBANU

În Mamaia, zona Parc a fost cea mai aglomerată în weekend. În Eforie Nord cu greu găseai un loc unde să-ţi întinzi cearşaful, iar la Costineşti tinerii profitau de valurile mari, pe ploaie. Este cel mai aglomerat weekend, cu peste 65.000 de turişti.

După ploile torenţiale din ultimele zile de pe litoral, marea a înaintat până la beach-baruri, în zona Parc şi Vega din Mamaia. Prosoapele şi cearşafurile puse aproape de malul mării au fost luate de valuri. Cu toate acestea, nimic nu pare să-i deranjeze pe turişti. „Am venit cu unchii noştri tocmai de la Piteşti. Ascultăm valurile şi ne relaxăm pe plajă, pe ploaie", spun surorile Andreea (18 ani) şi Valentina (22 de ani) Badea din Ploieşti.

În acest weekend, plajele din Costineşti şi din Eforie Nord au fost mai animate ca niciodată. Familii din toată ţara au venit la plajă şi, cu toate că au prins cod galben de ploi, au profitat de valuri şi s-au bălăcit în apă. „Ne-am plimbat cu banana şi a fost demenţial!", au spus Bianca şi Bogdan din Petroşani.

Valurile de doi-trei metri de la mal au fost ca un magnet pentru turişti. Nu au ţinut cont nici de indicaţiile salvamarilor, care au arborat steagul roşu, ce interze accesul în apă. „Când începe ploaia, intră în apă ca broaştele. Ne dau mari bătăi de cap, dar îi atenţionăm cu fluierele să nu se avânte în apă", spune Eduard Florin Stancă (34 de ani), salvamar în Costineşti.

Din cauza ploilor, mai multe familii de turişti au rămas blocate pe plaja din Tuzla, unde stăteau cu cortul sau în barăci. Turiştii vor putea fi scoşi de acolo numai cu tractoarele.

"Când începe ploaia, intră în apă ca broaştele. Ne dau mari bătăi de cap, dar îi atenţionăm cu fluierele să nu se avânte în apă."
Eduard Florin Stancă
salvamar în Costineşti

Casele din chirpici se duc pe apa Dunării

Oamenii din Ceatalchioi stau cu frica-n sân de teama viiturii

Numărul caselor care se prăbuşesc în localitatea tulceană Ceatalchioi creşte din oră în oră, ajungând sâmbătă, la ora 14.00, la 35. „Sunt case din chirpici, pereţii se înmoaie şi cedează. Tocmai casele oamenilor mai sărmani, din păcate...", îşi plâng oamenii de milă unii altora.

„La Ceatalchioi sunt 129 de case inundate, 35 dărâmate şi 187 de gospodării afectate. Au fost evacuate încă nouă persoane care au fost cazate pe motonava Mirceşti, unde li se asigură hrană şi apă. Persoanelor rămase în localitate le-au fost distribuite ajutoare umanitare primite de la firme", a declarat prefectul judeţului Tulcea, Vasile Gudu. Autorităţile au făcut o breşă în digul din spatele localităţii, pentru ca apele să se scurgă în canalul Sireasa.

Bărăganul, inundat

Revărsarea Dunării din ultimele săptămâni a distrus munca agriculturilor din Bărăgan. În Ialomiţa, o suprafaţă de peste 1.000 de hectare de terenuri, aflată în zona Feteşti-Giurgeni, a fost complet inundată.

Agricultorii sunt disperaţi. Toată investiţia lor - câmpuri întregi de porumb, grâu sau floarea-soarelui - zace acum cuprinsă de apele Dunării.

În Călăraşi, câteva case din satul Pietroiu au fost inundate, iar pompierii scot apa cu două motopompe şi lucrează la consolidarea digului cu saci de nisip. Digul din localitatea constănţeană Gârliciu a fost rupt de ape.

Autorităţile au decis evacuarea a cinci familii ameninţate de viitură. Digul a cedat ieri la ora 16.50, iar terenul arabil din zonă a început să se inunde.

Au donat o rochie de mireasă

La unul dintre centrele de colectare a ajutoarelor pentru sinistraţi din Suceava, un localnic a venit ieri cu o rochie de mireasă. Voluntarii spun că au mai descoperit prin sacoşele cu donaţii jucării, poşete cu paiete sau haine roase care nu pot fi purtate.

Coordonatorii punctului au decis că obiectele nu le pot fi de ajutor sucevenilor rămaşi sub cerul liber, motiv pentru care le-au expediat către un magazin de produse second-hand. Pe de altă parte, câţiva donatori au renunţat la electrocasnice aflate în stare bună de funcţionare.

Astfel, spre casele sucevenilor nenorociţi de inundaţii din Pătrăuţi, Zvoriştea şi Zamostea vor pleca astăzi două frigidere şi un aragaz. Voluntarii care strâng ajutoarele fac un apel la populaţie şi spun că se pot dona şi saci de cartofi, fasole, făină de porumb şi grâu.