Cum a ţepuit Bursa fiul bulibaşei din Bolintin

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum a ţepuit Bursa fiul bulibaşei din Bolintin
Cum a ţepuit Bursa fiul bulibaşei din Bolintin

Florian Vişa (39 de ani) a înşelat Bursa, fiind ajutat de funcţionari ai statului, de ţigani şi boschetari. Fiul bulibaşei din Bolintin-Vale, Florian Vişa, a păcălit 298 de acţionari pe piaţa de capital cu 2.000.000 de lei. Înşelătoria este fără precedent în România.

Mai citeşte şi:
VIDEO Ţiganii din Bolintin, spioni în piaţa de capital
Investitorii înşelaţi de grupul din Bolintin Vale îşi vor putea recupera banii doar în justiţie

Fără impozit pe câştigurile bursiere în 2009

Florian Vişa, zis „Fane a lui Burdulea“, a pus la punct o reţea care opera cu date confidenţiale, tranzacţiona acţiuni pe Bursă şi opera în conturi bancare. „Fane a lui Burdulea“ a primit sprijin pentru a păcăli investitorii de la fiul său, Gheorghiţă Vişa şi de la concubina  acestuia, Mioara Costea.

De asemenea, patru angajaţi de la Depozitarul Central, al cărui acţionar majoritar este Bursa Română de Valori, consilierul juridic de la SIF Muntenia, Nelu Teodoru, şi mai multe persoane „de faţadă“ trimise la înaintare la bănci şi societăţi de investiţii au acceptat, contra unor sume de bani, să „pună umărul“ la o fraudă fără precedent pe piaţa de capital. Pentru reuşita „afacerii“, Florian Vişa a profitat şi de complicitatea mai multor brokeri şi angajaţi bancari.

Cum a pus ochii „Fane a lui Burdulea“ pe cuponiadă

Fiul bulibaşei din Bolintin Vale a observat că toate datele privind acţionarii celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF) - Banat -Crişana, Muntenia, Moldova, Oltenia, Transilvania - istoricul de cont,  lista cu datele confidenţiale, sunt stocate la Depozitarul Central (fost Regisco).

De asemenea, el avea cunoştinţă că în urma Programului de Privatizare în Masă - cunoscut sub numele de „cuponiadă“ - mai multe persoane care nu aveau cunoştinţe despre acţiuni au investit cuponul de acţiuni gratuit la SIF-uri. Astfel că, „Fane a lui Burdulea“ s-a impus ca lider al mai multor rromi şi i-a atras în combinaţie.

Ţinta: devalizarea posesorilor de acţiuni şi vânzarea acestora. Prima fază a constat în racolarea unui angajat de la Depozitarul Central: Andrei Nicolae Gurza, iar ulterior a altor patru - Iulian Bucur, Cătălina Popa, Lucian Aftodie şi Georgiana Bucur.

Oamenii bulibaşei, recunoscuţi de păgubiţi

Rromii le transmiteau angajaţilor de la Depozitarul Central datele de identitate ale unor acţionari, iar aceştia accesau baza de informaţii a unităţii, aflau numărul de acţiuni depuse de persoana verificată şi valoarea de înregistrare. Grupul avea ca ţintă doar acţionarii care aveau portofoliul de cel puţin 1.800 de lei.

Înarmaţi cu documente falsificate sau copii ale actelor de identitate false, „oamenii“ bulibaşei din Bolintin ridicau documentele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor. Pentru deschiderea de conturi în bănci foloseau alte persoane, cu procuri de împuternicire false.

„Săgeţile“, de regulă oameni săraci, care primeau un comision, erau cei care ridicau efectiv banii din această activitate. „Hiba“ acestui tip de înşelăciune era că Florian Vişa, Florin Curt şi Nicolae Andrei Gurza trebuiau să se deplaseze prin ţară şi să-i lămurească pe acţionari să le dea acte de identitate sau copii ale acestora.

Mai mulţi păgubiţi i-au recunoscut pe cei trei, după ce aceştia „au jucat“ mai multe roluri, pentru obţinerea documentelor: au spus că sunt funcţionari la Bursa de Valori Bucureşti sau că se desfiinţează instituţia acţionariatului şi că vor să vadă dacă investitorul abordat mai are acţiuni şi câţi bani trebuie să primească, dar şi că s-a terminat cu acţiunile şi că le vor pierde dacă nu le transferă lor, că SIF Muntenia  este în faliment şi că ei sunt trimişi să le facă transferul la alte SIF-uri.

Baza de date vândută de un Consilier SIF Muntenia

La începutul anului 2008, Florian Vişa a observat că acţiunile SIF-urilor, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, sunt în continuă creştere, astfel că valoarea de piaţă a acestora era enorm de mare în raport cu valoarea de înregistrare.

El avea nevoie de o altă metodă pentru a putea avea acces la o bază mai mare de date, cu numele acţionarilor la SIF-uri. Astfel că Vişa a cumpărat de la Nelu Teodoru, consilierul juridic al SIF Muntenia, 22 de CD-uri care conţineau baza de date cu toţi acţionarii SIF Muntenia. Întreaga tranzacţie a durat circa două – trei luni, având în vedere numărul mare de suporţi de stocare.

image

Anchetatorii au descins la locuinţele rromilor din Bolintin

Audiat de procurori, Nelu Teodoru a recunoscut că a vândut baza de date, dar a ţinut să facă precizarea că fiul bulibaşei i-a spus că doreşte din CD-uri doar numele acţionarilor, spre a trata cu ei o eventuală tranzacţie de vânzare-cumpărare a titlurilor.

Funcţionari răsplătiţi cu câte 5.000 de lei

De „citirea“ CD-urilor s-a ocupat Nicolae Andrei Gurza, care între timp, ocupat cu noile atribuţiuni, a plecat de la Depozitarul Central. El livra foştilor colegi Iulian Bucur, Georgiana Bucur şi Lucian Aftodie numele acţionarilor.

Cei trei, în schimbul a 3.000 – 5.000 de lei, dădeau toate detaliile necesare: extrase de cont, liste cu coduri confidenţiale. Lucian Aftodi a schimbat în baza de date a Depozitarului Central, pentru aproximativ 60 de lei pentru fiecare cerere, adresa de corespondenţă a unor acţionari, la un domiciliu fals.

Noul acţionar primea, de asemenea, toate datele confidenţiale la noua adresă, cea falsă.

 „Rromii m-au terorizat psihic“

Pus în faţa probelor, Nicolae Andrei Gurza a recunoscut faptele de care a fost acuzat. El a  declarat că ţiganii au exercitat presiuni asupra sa şi l-au ameninţat, astfel încât nu a mai reuşit „să se detaşeze de aceştia“. De altfel, toţi funcţionarii de la Depozitarul Central au recunoscut faptele.

Georgiana Bucur a declarat că avea cunoştinţă că fratele său, Iulian Bucur, şi Lucian Aftodie „lucrau cu nişte reţele de ţigani, cărora le dădeau informaţiile necesare şi că aceştia tranzacţionau ilegal acţiunile cetăţenilor, ale căror coduri numerice personale mi le dădeau şi după aceea îşi însuşeau banii prin diverse bănci“. Atât ea, cât şi fratele său au relatat că în afară de ţiganii din gruparea din Bolintin Vale, au mai lucrat în acelaşi mod şi pentru altă grupare de ţigani din cartierul bucureştean „Progresul“.

Boschetari îmbrăcaţi în „Armani“

Actele falsificate de tranzacţionare a acţiunilor au fost trimise de Depozitarul Central la adrese stabilite din timp.Tranzacţiile au fost făcute prin intermediul unor companii de brokeraj şi Societăţi de Servicii şi Investiţii Financiare (SIF-uri). Pentru tranzacţionare, dar şi pentru deschiderea unor conturi, au fost falsificate cărţi de identitate, prin schimbarea pozei, dar şi procuri notariale.

Procurorii DIICOT Piteşti au observat că Vişa şi Curt nu doreau să apară pe niciun act şi au evitat să se ducă la bănci sau la brokeri, preferând să racoleze boschetari sau oameni foarte săraci.

Este cazul lui Emil Sburătoru - şomer, absolvent de şapte clase primare, care avea o condiţie financiară modestă care a fost folosit de mai multe ori în tranzacţiile cu acţiuni. Unchiul lui Emil Sburătoru a povestit că nepotul său a ajuns să ducă o viaţă opulentă, având maşini de lux şi haine de firmă.

Emil a povestit că Vişa şi Curt l-au dus în magazinul Unirea din Bucureşti, i-au cumpărat lenjerie de corp, cămăşi, costum Armani şi pantofi Gucci.

Scopul acestor cumpărături de fiţe: Emil Sburătoru trebuia să fie prezentabil şi să nu dea de bănuit funcţionarilor bancari că ar fi autorul unor fraude.

Brokerii, buni de plată

Procurorii susţin că Depozitarul Central şi trei firme de brokeraj - Roinvest Bucovina  Suceava, Super Gold Piteşti şi Confident Invest Bucureşti- trebuie să plătească o parte din banii „ţepuiţi“: „Întrucât salariaţii Depozitarului Central, prin săvârşirea unor grave infracţiuni, au contribuit determinant la înşelarea părţilor vătămate“.

Tranzacţionarea acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti se putea realiza de către un investitor numai prin intermediul unei societăţi de brokeraj, unde se prezenta personal ori împuternicea cu procură specială o altă persoană. În cazul Roinvest s‑au găsit mai multe nereguli: angajaţii acestei societăţi nu au verificat actele de identitate ale celor care s-au substituit proprietarilor şi au acceptat tranzacţionarea acţiunilor pe baza unor copii.

După operarea transferului bancar, angajaţii Roinvest au virat banii în conturile deschise fără să anunţe, în scris, despre finalizarea tranzacţiei bursiere, pe titularul acţiunilor. Societatea ar fi acceptat zeci de transferuri bancare pe numele unei singure persoane - Marius Mateescu.

„Lipsa de o minimă diligenţă în protejarea acţionarilor a fost generată de dorinţa necumpătată a acestei firme de a câştiga prin comisioanele enorme pe care le impunea (10%), faţă de cele practicate pe piaţă (0,5%-1,5%)“, susţin procurorii.

În cazul Super Gold Piteşti şi Confident Invest Bucureşti, anchetatorii arată că au acceptat să tranzacţioneze acţiuni fără ca proprietarii acestora să încheie contractul de vânzare definitivă.

Împărţirea sarcinilor

Liderii grupului infracţional – Andrei Nicolae Gurza, Florian Vişa şi Florin Curt – aveau „misiuni“ bine determinate.

1 Nicolae Gurza. Angajat al Depozitarului Central, a avut misiunea să decripteze suporţii de stocare a datelor personale a investitorilor la Bursă. Tot el obţinea date de la instituţia depozitară şi a racolat trei colegi de serviciu în „schema infracţională“.

2 Florian Vişa. Fiul bulibaşei din Bolintin, Constantin Vişa, se ocupa cu identificarea celor care deţineau acţiuni pe piaţa de capital, apoi cu acte false încasa banii cuveniţi. Se prezenta cu numele „Fane“.

3 Florin Curt. Fasifica documente şi afla datele de identificare ale acţionarilor, determinându-i să-i dea procuri notariale pentru înstrăinarea titlurilor.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite