Boc, cu Educaţia pe sens interzis

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională consideră nejustificată angajarea răspunderii pe Legea educaţiei. Emil Boc are o singură soluţie pentru a mulţumi UDMR: continuarea asumării. Motivarea Curţii arată că varianta aleasă de Guvern a creat un conflict între Executiv şi Parlament, însă calea de ieşire este la mâna autorităţilor implicate.

Curtea Constituţională arată că demersul Guvernului de angajare a răspunderii pe Legea educaţiei este neconstituţional. Magistraţii îşi motivează decizia cu aceleaşi argumente cu care au mai respins o dată, în 2009, asumarea răspunderii pe aceeaşi lege. Premierul Emil Boc susţine însă că decizia Curţii Constituţionale permite Guvernului să continue procedura angajării răspunderii, aceasta fiind şi singura soluţie luată în calcul. Boc a mai spus că procedura asumării este în derulare şi nu poate fi oprită, iar Opoziţia are la dispoziţie varianta moţiunii de cenzură.

Citiţi aici varianta integrală a motivării Curţii Constituţionale

Studenţii timişoreni îi trimit un bilet de avion spre Franţa ministrului Educaţiei

În urmă cu o săptămână, PDL a primit un ultimatim de şapte zile de la ­UDMR pentru rezolvarea impasului pe Legea educaţiei, act normativ aflat în dezbaterea Senatului. Şi liderul UDMR, Marko Bela, susţine că asumarea ar trebui continuată, chiar dacă magistraţii Curţii au declarat neconstituţională această procedură. „Eu consider că putem continua procedura angajării răspunderii Guvernului şi că Birourile Permanente ale celor două Camere ar trebui să decidă în acest sens", a declarat Marko. Reprezentanţii UDMR au ameninţat că ies de la guvernare, în cazul în care Legea educaţiei nu va fi adoptată până la sfârşitul anului.  

Constituţionalişti: angajarea, ilegală

Continuarea procedurii de asumare este ilegală în opinia profesorului Radu Chiriţă, titularul cursului de drept constituţional al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. "Scrie negru pe alb în motivarea Curţii Constituţionale că asumarea Legii educaţiei contravine legii fundamentale. Nu poţi adopta o lege constituţională printr-o procedură neconstituţională. Imediat după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, legea va fi din nou atacată şi declarată neconstituţională", a explicat Radu Chiriţă. Şi Cristinel Murzea, profesor de drept constituţional la Universitatea Transilvania din Braşov, crede că  Guvernul ar trebi să lase legea în dezbatere parlamentară normală şi să nu continue procedura de angajare. Acesta susţine totuşi că motivarea Curţii nu opreşte Guvernul să-şi angajeze răspunderea, iar în acest caz magistraţii s-au pronunţat pe formă, nu pe fondul legii. „Este pentru prima dată în istorie când Curtea publică o motivare atât de confuză", a mai spus Murzea.

Opinie separată

Curtea a declarat neconstituţională Legea educaţiei, în urmă cu o săptămână, ca răspuns la contestaţia depusă de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.  Judecătorul  Curţii, Petre Lăzăroiu, numit la propunerea Preşedinţiei, a înclinat balanţa la votul dat de plenul Curţii. De altfel, Lăzăroiu a arătat, în opinia sa concurentă, ataşată motivării, că legea este neconstituţională din cauza conflictului apărut între Guvern şi Parlament. În privinţa procedurii de asumare, acesta consideră că „nu actul în sine a declanşat conflictul juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, ci modalităţile şi împrejurările concrete în care a fost exprimat".

Cum îşi motivează CCR decizia

- Legiferarea pe calea angajării răspunderii de către Guvern are caracter de excepţie. 

- Nu a fost identificat niciun demers al Guvernului, adresat Senatului, pentru dezbaterea proiectului în procedură de urgenţă.

- Nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare.

- Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare. Sub aspectul părţilor implicate în conflict, acestea sunt Guvernul şi Parlamentul.

- Cu privire la solicitarea autorului sesizării, ca instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la angajarea răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând autorităţilor publice aflate în conflict.

Parlamentarii opoziţiei sunt scandalizaţi

Adriana Săftoiu (dreapta), Tincuţa Baltag, Carmen Lică şi Peter Imre, la dezbaterea despre educaţie organizată de Adevărul Holding  Foto: Ionuţ Tudorică

Adriana Săftoiu (dreapta), Tincuţa Baltag, Carmen Lică şi Peter Imre, la dezbaterea despre educaţie organizată de Adevărul Holding  Foto: Ionuţ Tudorică

Fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu este uimită de anunţul premierului. Membru al Comisiei senatoriale pentru învăţământ, Andronescu nu înţelege de ce insistă Emil Boc în privinţa asumării, ţinând cont că dezbaterile din comisie ar urma să se încheie până la sfârşitul lunii. „Sunt derutată de acest ping-pong care se face cu Legea educaţiei. Noi în comisia de la Senat nu am avut culoare politică, am reprezentat cu toţii Partidul Şcolii. Toate articolele au fost modificate prin consens".  Deputatul PNL, Adriana Săftoiu, membru în Comisia de învăţământ a Camerei, califică decizia premierului Boc drept o încălcare a legii fundamentale. „Nu e vorba de interes naţional, e vorba de interesul propriu al Partidului Democrat Liberal. Eu aştept momentul când vor veni în Parlament cu decizii absolut înfiorătoare, când vor stabili de la cât şi până la cât vei ţine lumina aprinsă în casă, cu ce ciorapi să umbli pe stradă".

Declaraţiile au fost făcute în cadrul primei dezbateri din seria „Probleme la soluţiile educaţiei", organizată de Adevărul Holding. Directorul general, Peter Imre, le-a amintit invitaţilor că educaţie este una dintre priorităţile trustului de presă. „Când am venit la «Adevărul», am decis ca în dezbaterea grupului de presă să intre educaţia şi mai ales motivele pentru care şcoala devine un teren de luptă politică. Mai mult ca sigur Legea educaţiei este o necesitate", a declarat Peter Imre. Oana Sandu

Boc şi Antonescu, duel cu invitaţii la negocieri

Premierul Emil Boc şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, s-au întrecut în invitaţii la dezbateri, în încercarea de a găsi soluţii pentru deblocarea Parlamentului şi pentru a discuta despre o posibilă colaborare între PDL şi liberali. După ce, în urmă cu câteva zile, Antonescu a chemat partidele luni la consultări, ieri, Boc l-a invitat pe liderul liberal la întâlnirea coaliţiei, care va avea  loc tot luni. Iniţiativa premierului a venit după declaraţiile preşedintelui liberal, care nu a exclus o colaborare între PDL şi PNL. "Noi i-am făcut această ofertă la începutul mandatului, poate îi vine şi dânsului o judecată mai raţională pe măsură ce trece timpul", a comentat Boc afirmaţiile liderului PNL.

Antonescu a refuzat însă invitaţia premierului. "Dacă şi domnul Boc are o judecată raţională, trebuie să abandoneze speranţa că PNL va intra în actuala guvernare. Asta a fost şi rămâne exclus", a declarat, în replică, Antonescu. Premierul nu a refuzat invitaţia PNL, urmând ca decizia privind participarea la consultări să fie luată de conducerea partidului.

"Nu exclud o variantă de guvern cu PDL, însă acest partid se exclude de la orice construcţie serioasă de tip guvernamental!"
Crin Antonescu preşedintele PNL

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite