Biserica face profit pe timp de criză
0
Preoţii au învăţat să scoată bani din orice: imobiliare, turism, agricultură, construcţii, editare de cărţi, energie şi chiar la bursă. În 2009, Biserica a obţinut venituri declarate de 39 milioane de euro. Unităţile „centrale“ ale BOR au obţinut anul trecut, din afaceri, 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). Cu 10 milioane de lei (2,3 milioane de euro) mai mult decât în 2008.
În plină criză financiară, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a reuşit performanţa de a încasa mai mulţi bani decât atunci când economia era pe plus. Conform bilanţurilor pe care eparhiile (episcopiile şi arhiepiscopiile) le-au depus la Ministerul Finanţelor, numeroase unităţi administrativ-teritoriale ale BOR au avut anul trecut venituri declarate la stat de 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). În 2008 avuseseră încasări de doar 230 de milioane (54 de milioane de euro), cu aproximativ 10 milioane de lei mai puţin. Calculele se bazează pe raportările financiare anuale pe care Patriarhia Română, episcopiie şi arhiepiscopiile din ţară le-au declarat la administraţiile financiare. Cifrele nu cuprind însă veniturile a 12 eparhii mai mici a căror bilanţuri anuale nu există la Ministerul Finanţelor şi nici agoniseala celor peste 16.000 de parohii din ţară.
Banii dau pe-afară la Patriarhie
Unitatea administrativă religioasă care a reuşit să strângă cei mai mulţi bani în 2009 a fost Patriarhia Română. Conform datelor depuse la Administraţia Finanţelor Publice Sector 4, contabilii instituţiei au reuşit să numere 58 de milioane de lei (14 milioane de euro). Atât în 2009, cât şi în 2008, Biserica a încasat mai mult decât se aştepta. În ultimii doi ani preconizaseră venituri cu 60 de milioane de lei mai mici decât a obţinut în mod real. Jumătate din banii pe care unităţile de cult centrale i-au declarat provin din venituri „fără scop patrimonial", adică venituri care constau în general în donaţii şi ajutoare de la stat. Cealaltă jumătate a încasărilor de anul trecut, de 115 milioane de lei (27 de milioane de euro), se regăseşte în activităţile economice ale eparhiilor din ţară (episcopii şi arhiepsicopii).
Arhiepiscopia Sibiului
Şi-a dublat într-un singur an veniturile din activităţi economice: 11 milioane de lei, faţă de cei 5.700.000 strânşi în 2008. De remarcat este faptul că, cel puţin în acte, unităţile bisericeşti au avut mai mulţi bani decât au reuşit să cheltuiască. La sfârşitul lui decembrie, în vistieria Bisericii au rămas necheltuite 43 de milioane, ceea ce reprezintă 17% din încasări. „La finalul fiecărui an, banii rămaşi în conturi sunt incluşi în bugetul pe anul următor şi folosiţi pentru susţinerea activităţilor şi continuarea operei sociale a Bisericii", subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica. Interesant este că suma de bani necheltuită de eparhiile din ţară este egală cu valoarea ajutorului pe care statul român îl dă anul acesta pentru construcţia şi renovarea de biserici.
lArhiepiscopia Bucureştiului. Din cele 27 de milioane de lei venituri totale (6.400.000 euro), nu a cheltuit decât 15 milioane de lei. Au rămas în vistierie 12 milioane care înseamnă aproape toţi banii proveniţi din activităţile economice ale aceleiaşi unităţi de cult din Capitală. „Ministerul Finanţelor a greşit cifra. E vorba de un excedent de un milion două sute, nu de 12 milioane şi sunt bani care constau în datorii neachitate de parohiile care au luat de la Arhiepiscopie lumânări şi pe care urmează să le achite după ce le vând", susţine purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica. În urma declaraţiilor părintelui Stoica, „Adevărul" a cerut Ministerului Finanţelor să mai verifice o dată cifrele afişate pe site. Rezultatul: excedentul este într-adevăr de 12 milioane, şi nu de un milion două sute, cum susţine Arhiepiscopia. „Am verificat şi datele sunt corecte. Pe aceeaşi pagină web sunt trecute veniturile totale anuale de 27 de milioane, cheltuielile totale anuale 15 milioane. Excedentul anual este exact diferenţa dintre venituri şi cheltuieli: 12 milioane de lei. De asemenea, se verifică excedentul prevăzut anual. Aşadar, apare peste tot acelaşi ordin de mărime", constată Adrian Peli, consilier la Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor.
Preoţii îşi joacă norocul la bursă
Biserica nu trăieşte numai din cutia milei. O arată veniturile zecilor de societăţi comerciale cu care episcopiile din ţară joacă pe diverse pieţe. Oamenii în sutană au pornit business-uri profitabile în domenii diverse, de la panificaţie şi turism până la construcţii,energie, afaceri imobiliare sau editare de cărţi.
BURSĂ.Mirajul profitului i-a făcut pe ierarhii de la Alba Iulia să joace chiar la bursă, după cum recunoaşte directorul economic al Arhiepiscopiei ortodoxe din oraş, Horia Georgescu: "Valoarea acţiunilor a scăzut pe fondul crizei economice la aproximativ 70.000 de euro, de la 250.000 de euro acum un an de zile. Nu am mai cumpărat acţiuni şi nici nu am vândut pe cele pe care le deţinem".
Arhiepiscopia Alba Iulia a cumpărat de pe piaţa RASDAQ 5 procente din acţiunile unei firme producătoare de vase de uz casnic şi 7,5 % din pachetul societăţii CARS Târnăveni, care activează în domeniul construcţiilor.
TURISM. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia mai deţine şi o agenţie de turism, Reîntregirea SRL, care a adus anul trecut venituri de peste 200 de mii de lei (47.000 de euro). Turismul este o afacere profitabilă şi pentru Patriarhia Română, care din 2008 lucrează pe piaţă cu „Basilica Travel SRL". Societatea îşi îngroaşă veniturile în special în perioada sărbătorilor religioase când organizează pelerinaje în Ţara Sfântă. Basilica Travel a reuşit să scoată profit chiar în plină criză.
CONSTRUCŢII. Instituţia din Capitală subordonată Patriarhiei, Arhiepiscopia Bucureştiului, a mizat cel mai mult pe domeniul construcţiilor. În aprilie anul trecut a înfiinţat Chivotul Mare SRL,firmă al cărei obiect de activitate se rezumă la „construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale". În nouă luni în cufărul „Chivotului" s-au strâns 1,2 milioane de lei (285 de mii euro), sumă care s-a dovedit a fi insuficientă la sfârşitul anului: societatea a cheltuit cu 200 de mii de lei (47.000 de euro) mai mult decât a produs. Chivotul Mare deţine şi firma Ţarina Păstorului SRL, care ar fi trebuit să producă vin bisericesc, dar care, cel puţin în documentele de la Ministerul de Finanţe, nu a avut activitate. Febra construcţiilor i-a lovit şi pe angajaţii Episcopiei Strehaiei şi Severinului care înalţă turle de biserici cu Pro Art Severin SRL. În mod ciudat, până anul trecut acelaşi SRL se ocupa de producerea de lenjerie de corp. În ciuda profitului constant pe care îl aducea în ultimii ani, societăţii i s-a schimbat brusc obiectul de activitate.„A fost o firmă care confecţiona lenjerie intimă, dar care de anul trecut din noiembrie şi-a schimbat obiectul de activitate şi acum are un şantier în Drobeta unde construieşte catedrala episcopală", zice contabilul Pro Art Severin, Gheorghe Vujache. De ce o firmă care făcea până în toamnă chiloţi s-a apucat brusc de zidărie? Anul acesta firma episcopală cu pricina a primit de la stat 500 de mii de lei (110 mii euro) pentru a continua lucrările la catedrală. Statul sponsorizează construcţia de biserici, dar nu şi producţia de lenjerie intimă. Vecina episcopiei din Severin, cea din Caransebeş, a primit tot anul acesta şi tot pentru construirea unei catedrale suma record de 2.150.000 lei (520 de mii euro): Banii au fost alocaţi printr-o Hotărâre de Guvern exclusiv făcută pentru ierarhii de la Caransebeş.
ENERGIE. Arhiepiscopia Craiovei a încercat să aducă venituri dintr-o zonă mai puţin exploatată de biserică: energia electrică. În 2008 a devenit deţinătoarea a 15% din părţile sociale ale SC Fenov G.E. Srl. Societatea mai are printre obiectele secundare de activitate şi afaceri mai puţin ortodoxe cum ar fi cultivarea tutunului. „Dacă apare că Arhiepiscopia este acţionară la Fenov G.E. înseamnă că informaţia nu e actualizată. În mod concret nu mai suntem acţionari. Cum a intrat arhiepiscopia in această firmă?...Deja e altă întrebare", spune purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, Ioniţă Apostolache, fără a oferi alte detalii. Reprezentanţii firmei Fenov G.E. au depus la autorităţile fiscale declaraţie pe proprie răspundere că de la înfiinţare şi până astăzi nu au desfăşurat activitate economică. Arhiepiscopia Craiovei mai deţine alte şase societăţi comerciale care activează fie în domeniul turismului (deţine un hotel şi o agenţie de turism), fie în cel al industriei lemnului.
CONSULTANŢĂ. Ierarhii de la Craiova cunosc atât de bine tainele business-ului încât şi-au înfiinţat propria firmă de consultanţă pentru afaceri: Arhipraxis Management SRL. „Este o firmă de consultanţă pe proiecte europene. Instruim parohiile cum să acceseze fonduri pentru renovările bisericilor", spune Apostolache.
ONG-uri cu har
Veniturile reale ale Bisericii sunt cu atât mai greu de estimat cu cât o mare parte din donaţii se realizează prin sutele de fundaţii controlate de BOR. Potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în România există peste 500 de asociaţii şi fundaţii care funcţionează sub egida cultelor oficial recunoscute. Cea mai mare parte dintre aceste organizaţii nonguvernamentale aparţin Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Asociaţiile BOR au prosperat şi ele pe timp de criză. Cinsprezece din cele mai importante ONG-uri bisericeşti au adunat venituri totale de 16 milioane de lei (3,8 milioane de euro), cu 3 milioane de lei (714 mii de euro) mai mult decât reuşiseră să strângă în urmă cu doi ani. Asociatia Patriarhiei, Diaconia, este cea care a atras cele mai multe fonduri, şi-a dublat încasările anul trecut, faţă de 2008.
La polul opus, organizaţia care a adunat cei mai puţini bani este Fundaţia Filantropia Timişoara cu venituri de 283 de mii de lei. Reprezentanţii Patriarhiei afirmă că şi datorită banilor strânşi de fundaţii, în 2009, BOR a putut finanţa cu 45 de milioane de lei ( 10 milioane de euro) activităţi sociale-filantropice şi sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor. Cea mai mare parte a acestei sume s-a cheltuit în cadrul celor 400 de aşezăminte sociale pentru persoane nevoiaşe pe care BOR susţine că le administrează.
Se încarcă comentariile...
