Biblioteca Judeţeană trece în faza virtuală

Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş. Până acum, au fost scanate şi fotografiate peste o sută de cărţi full text, toate aparţinând editurilor şi autorilor din Timişoara.

Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş. Până acum, au fost scanate şi fotografiate peste o sută de cărţi full text, toate aparţinând editurilor şi autorilor din Timişoara. "Mai sunt cărţi editate de biblioteca noastră şi presă veche de la sfârşitul secolul 19, începutul secolului 20. Este vorba de Drapelul de Lugoj, Luminătoriul, Magazinul istoric şi Dreptatea. Acestea le sunt foarte necesare cercetătorilor din domeniul istoriei, dar şi gazetarilor care se apleacă asupra perioadei respective", a declarat Banciu.
Pentru transformarea cărţilor vechi în format digital, bibliotecarii timişoreni folosesc două tehnici: scanarea şi fotografierea. "Din punct de vedere al conservării cărţilor, este de preferat să fie folosită fotografierea, pentru că scanarea afectează în timp structura hârtiei", spune directorul bibliotecii.

Un pas înainte pentru bibliografia şcolară
Un alt proiect, la fel de interesant, în care se implică biblioteca judeţeană este un program naţional de digitalizare a literaturii din bibliografia şcolară. În acest proiect mai sunt implicate încă cinci biblioteci judeţene din ţară. "După părerea mea, acest program e cu două tăşiuri. Pe de o parte, există tendinţa tot mai puternică de a pune la dispoziţia tuturor pe internet cărţi în format digital. Dar totuşi, cred că o carte este o carte, iar elevul nu va mai citi de pe calculator decât pasajele care îl interesează, şi nu cartea în totalitate", spune directorul Banciu.

Pericolul din bibliotecă
Dincolo de dimensiunea utilă a acestui demers, dar şi de nostalgia bibliofililor după răsfoirea propriu-zisă, transformarea cărţilor în e-books înlătură şi un risc de toxicitate la care se expun arhivarii şi bibliotecarii din toată lumea. "Riscul există peste tot pentru cei care lucrează cu fondul documentar, de patrimoniu. Aceştia primesc şi un spor de toxicitate. Nici nu-i bine să dormi între cărţi, acasă. Cel mai periculos este cotorul cărţilor vechi, din cauza cleiului, care are un grad de toxicitate foarte mare", spune directorul bibliotecii. Oamenii de ştiinţă americani au ajuns la concluzia că în paginile cărţilor şi documentelor vechi există o multitudine de microorganisme care, inhalate, pot fi cauza unor boli. Conform specialiştilor, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei simple răceli sau cu o alergie. "Studii pe această temă se fac peste tot în lume unde există cărţi şi documente vechi. Mai puţin la noi", spune Paul Eugen Banciu.
Unul din zece timişoreni trece măcar o dată pe an pragul Bibliotecii Judeţene. Asta înseamnă, conform directorului instituţiei, aproximativ 35.000 de persoane pe an. Oferta este generoasă: 750.000 de cărţi, documente şi periodice. Trecerea bibliotecii în faza virtuală poate însemna, pe de o parte, şi mai puţini vizitatori, dar, pe de altă parte, mai mulţi cititori.