Dispărut în al doilea Triunghi al Bermudelor

Brazilienii au găsit primele rămăşite ale Airbusului în aria cuprinsă între coasta de nord-est a Braziliei şi Arhipelagul Capul Verde. Din cauza turbulenţelor, zona este numită  „Triunghiul Bermudelor II“. Căutările epavei Airbusului A330, dispărut în noaptea de duminică spre luni, se desfăşoară pe o arie  de circa 2.000 de km în Oceanul Atlantic.

Cuprinsă între coasta de nord-est a Braziliei şi Arhipelagul Capul Verde, zona de căutare nu este acoperită în totalitate de radare, iar marinarii şi piloţii o consideră una dintre cele mai periculoase din cauza furtunilor şi a turbulenţelor violente.

Forţele aeriene braziliene au trimis în zonă, încă de luni, un avion Hercules C 130, special echipat pentru căutarea cutiei negre, şi o aeronavă de supraveghere Embraer AWACS pentru detectarea eventualilor supravieţuitori.

În acelaşi timp, autorităţile franceze au trimis în largul coastei somaleze două avioane de recunoaştere Atlantique ATL 3 şi nava militară Mistral, dotată atât cu o paltformă pentru elicoptere, cât şi cu un spital cu 69 de paturi.

Ieri, în jurul orei 15.00 (ora României), avionul Hercules C 130 aparţinând forţelor aeriene braziliene a raportat descoperirea mai multor fragmente ale avionului şi a unei bucăţi dintr-un scaun la 650 km nord-est de Arhipelagul Fernando de Noronha. Epava aeronavei era căutată în continuare.

Cum s-a stabilit aria de căutare

Autorităţile aeronautice braziliene au luat în calcul aria cuprinsă între punctul ultimului contact radio şi următorul punct unde trebuia să apară avionul pe radar.

Ultimul contact cu avionul dispărut a avut loc la ora 01.33 GMT, la punctul „INTOL“, la 565 km în largul Natal (nord-estul Braziliei). Logic, aparatul urma să apară apoi pe radarele situate pe Insula Sal, în Arhipelagul Capului Verde, la circa 450 km vest de Senegal, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Un expert aeronautic brazilian a estimat că avionul ajunsese la 300 km de Arhipelagul Fernando de Noronha.

Urmele semnalate

Luni seara, echipajul unui avion de pasageri al companiei braziliene TAM, ce traversa spaţiul aerian al Senegalului, ar fi observat câteva „puncte luminoase“ la suprafaţa Oceanului, la 800 de mile (1.300 km) distanţă de Arhipelagul Fernando de Noronha.

Zborul AF447 ar fi depăşit aceste insule, situate la 350 km de coastele braziliene, imediat după ultimul contact radio. Pilotul brazilian a mai transmis că ar fi văzut „ceva care ardea“ la suprafaţa apei. O navă comercială aflată în zonă nu a confirmat, însă, cele observate de echipajul brazilian al TAM.  

Ultimul mesaj

Airbusul dispărut din cauze încă necunoscute a decolat din Rio de Janeiro duminică, la ora locală 19.03 (22.03 GMT) şi urma să ajungă luni dimineaţă, la ora 11.15, la terminalul 2E de pe Aeroportul Paris-Charles de Gaulle. Aviaţia braziliană a pierdut orice contact cu zborul 447 la ora 03.33 (ora Franţei), adică la trei ore şi jumătate după decolare.

La ora 04.15, serviciile de mentenanţă au primit o succesiune de mesaje tehnice potrivit cărora „mai multe echipamente au probleme sau au intrat în pană“, a declarat diectorul general al Air France. După care avionul a intrat „într-o zonă afectată de turbulenţe puternice“.

Cauze posibile

Turbulenţele. Pana anunţată de Airbus poate avea legătură cu accidentul. Zona în care a dispărut aparatul e cunoscută drept una dintre cele mai periculoase de pe glob. Este o zonă de convergenţă intertropicală, cu mase de aer cald şi umed, unde se formează nori gigantici, întretăiaţi de curenţi extrem de violenţi, ce pot rupe un avion în mai multe bucăţi.

Din această cauză, aria este numită „Triunghiul Bermudelor II“. Piloţii experimentaţi ştiu să evite zona, dar Airbusul zbura noaptea, bazân­du-se doar pe radarul meteo.

Defecţiunea. Sistemul avionului a transmis informaţii despre o defecţiune electrică. Acest tip de mesaj este transmis automat, fără intervenţia echipajului, astfel orice problemă poate fi semnalată de la distanţă. Air France nu a precizat, însă, natura disfuncţionalităţilor.

Atentatul. Este o ipoteză încă plauzibilă, chiar dacă autorităţile franceze au exclus-o din start. Potrivit unui pilot civil, citat de France Presse, măsurile de securitate de pe aeroportul din Rio nu sunt la fel de stricte ca în Europa, SUA sau Asia. Un terorist ar fi putut profita de o astfel de „verigă slabă“. Absenţa unei revendicări nu este un argument forte.

Fulgerul. Avionul ar fi putut fi lovit de fulgere, dar acestea nu pot fi în întregime responsabile de un crash aerian. Avioanele moderne sunt construite 90% din aluminiu. Acest metal produce un efect numit „cuşca Faraday“: fulgerul se dispersează pe exteriorul fuselajului. Avioanele sunt frecvent lovite de fulgere, în medie o dată la o mie de mile de zbor, fără a suferi consecinţe, potrivit Oficiului francez de Studii şi Cercetări Spaţiale (ONERA).

Bilanţul tragediei

În aeronavă, pe lângă cei 12 membri ai echipajului, se aflau 126 de bărbaţi, 82 de femei, şapte copii şi un bebeluş. Dintre aceştia: 72 de cetăţeni francezi, 59 brazilieni, 26 germani, 9 chinezi, 9 italieni, 2 americani, 6 elveţieni, 6 libanezi, 4 maghiari, 2 spanioli, 5 englezi, 3 norvegieni, 3 irlandezi, 3 slovaci, 2 marocani, 2 polonezi, un angolez, un argentinian, un belgian, un islandez, o româncă, un rus, un suedez, un turc, un filipinez, un austriac, un sud-african, un gambian, un danez, un canadian, un estonian şi un croat.

Cutia neagră ar putea fi scufundată la 4.700 de metri adâncime

Conform autorităţilor braziliene, adâncimea Oceanului Atlantic în zona din jurul arhipelagului Fernando de Noronha este de circa 4.700 de metri. La această adâncime, cutia neagră s-ar putea afla într-o bucată de fuselaj strivită de presiunea apei. Chiar dacă vreunul dintre pasageri ar fi supravieţuit impactului, nu ar fi avut cum să scape de rechini. În apropiere de Capul Verde, acolo unde forţele franceze şi-au concentrat căutările, adâncimea apei este de peste 7.000 de metri. 

228 de persoane au dispărut odată cu avionul Airbus 330, aparţinând companiei Air France.