Bătălia pentru cvorum

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Demiterea preşedintelui se decide nu în funcţie de opţiunea alegătorilor, ci de numărul lor.

Este prima oară când finalul unui scrutin este decis de prezenţa la urne, şi nu de ştampilele puse pe buletin. Asta face ca totul să se joace în jurul unui număr magic - cvorumul.

Cvorumul înseamnă că trebuie să voteze 50 plus unu din numărul persoanelor aflate pe listele de alegători, pentru ca referendumul să fie validat de Curtea Constituţională.

Prima listă trimisă de Evidenţa populaţiei către Autoritatea Electorală permanentă (AEP), pe 9 iulie 2012, conţinea un număr de 18.308.612 persoane cu drept de vot. Prin urmare, ar fi fost cvorum dacă se prezentau la urne 9.154.307 de persoane, indiferent care ar fi fost opţiunea lor.

Ultima listă transmisă autorităţii, acum două zile, a mai scăzut puţin numărul alegătorilor, deoarece s-au eliminat persoanele decedate între timp. Astfel, pe lista de alegători există acum 18.292.514 persoane, astfel încât va fi cvorum dacă se vor prezenta la urne 9.146.258 de persoane.

Actuala Putere şi-a dorit să nu existe cvorum, întrucât alegerile locale, desfăşurate în iunie, au demonstrat că românii nu-l mai vor pe preşedintele Traian Băsescu şi nu mai vor PDL. De aceea, într-o primă fază, Executivul a diminuat numărul secţiilor de votare din străinătate, ştiind că cei plecaţi la muncă vor vota majoritar împotriva demiterii.

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a anunţat la început că peste hotare se vor organiza doar 150 de secţii de vot, comparativ cu 294 - la alegerile prezidenţiale din 2009, şi cu 176 - la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din 2007. Imediat ce Curtea Constituţională a decis că nu se validează referendumul dacă nu există cvorum, a început mişcarea contrară - crearea a cât mai multor secţii, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Aşa se face că la referendumul de duminică vom avea în străinătate cel mai mare număr de secţii din istoria postdecembristă a scrutinurilor - 306 secţii.  Şi în ţară s-au fixat mai multe secţii de cât până acum: 18.242, faţă de 18.133 de secţii existente la alegerile locale din 10 iunie, şi 17.480 de secţii, la referendumul din 2007 (când nu a fost necesar cvorumul). Din totalul secţiilor din ţară, 109 sunt secţii suplimentare, organizate în hoteluri şi restaurante din staţiunile montane şi de pe litoral.

Click pentru a mări.



Este prima oară când în România există secţii de votare în astfel de locuri şi prezenţa lor a născut tot felul de speculaţii. În cazul celor 35 de secţii de pe litoral, suspiciunile au crescut şi pentru că unele dintre hotelurile care vor participa la referendum aparţin unor apropiaţi ai lui Radu Mazăre, primarul Constanţei.

Atenţie, se filmează

PDL a decis acum câteva zile să monitorizeze foarte strâns votul din aceste secţii suplimentare. Vor exista observatori nu doar în interiorul lor, ci şi în afara lor. Cei de afară vor filma toate persoanele care intră şi ies, pentru ca ulterior să poată fi identificaţi „turiştii electorali", adică cei care vor profita de măsurile acestea pentru a vota de mai multe ori.

Recordul participării,în 1990

La primele alegeri libere, România a înregistrat, ca toate statele din fostul Bloc comunist, o participare record la vot. S-au prezentat la urne 86,19 din alegători, recordul absolut de după Revoluţie.

În cifre absolute, asta înseamnă că au votat aproape 15 milioane de români, din cei 17,2 milioane care aveau drept de vot. Peste numai doi ani, în 1992, la alegerile prezidenţiale şi parlamentare, prezenţa a scăzut la 67,03%.

În 2004, numărul alegătorilor a depăşit pentru prima oară pragul de 18 milioane, iar prezenţa a fost de 55,20%, la al doilea tur al prezidenţialelor. Căderea abruptă a participării s-a înregistrat în 2008, când s-au prezentat la parlamentare doar 39,20% din alegători, adică 7,238 milioane de persoane.

Participarea a crescut la al doilea tur al prezidenţialelor din 2009, când din cei 18,464 de milioane de alegători aflaţi pe liste au votat 10,484 milioane de persoane.

Votul după gratii

În puşcăriile româneşti există 24.154 de deţinuţi cu drept de vot, din care 19.958 au anunţat că vor să voteze. Pentru aceştia se vor trimite urne speciale. Adrian Năstase, cazat în spitalul Penitenciarului de la Jilava, nu are drept de vot.

Info



Ce trebuie să ştiţi despre referendum

Scrutinul de duminică are câteva reguli diferite de celelalte consultări publice la care poate că aţi participat până acum, de aceea este bine să cunoaşteţi regulile acestui proces şi modul în care se stabilesc rezultatele lui.

Unde şi când se votează

- Se votează duminică, 29 iulie, între ora 7.00 şi 23.00.

- Buletinul de vot conţine o singură întrebare: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?" Ştampilaţi „DA", dacă vreţi ca preşedintele să fie demis, şi votaţi „NU" dacă nu vreţi să fie demis.

- Vor funcţiona 18.548 de secţii, din care 18.242 de secţii de votare sunt în ţară (la alegerile locale au fost 18.133), iar în străinătate - 306 secţii. La referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui au funcţionat 17.480 de secţii, din care 186 în străinătate.

- În Capitală există 1.793.982 de bucureşteni cu drept de vot care au la dispoziţie 1.235 de secţii de vot. Datele sunt cele de la Biroul de Evidenţa Populaţiei şi pe baza acestor informaţii se stabilesc listele permanente de alegători. Potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului din 2011, Capitala avea în octombrie anul trecut o populaţie stabilă de 1,678 de milioane de locuitori.

- Dacă sunteţi în străinătate, puteţi vota în orice secţie, cu paşaportul sau cartea de identitate.

- Se votează la secţia de care aparţineţi cu domiciliul. Dacă nu sunteţi în localitatea de domiciliu, puteţi vota în orice altă secţie. Pe litoral şi în staţiunile de la munte s-au deschis mai multe secţii în hoteluri şi restaurante, pentru persoanele aflate în vacanţă.

- Persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială, dacă au făcut cerere. Cererea se depune la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare. La fel votează şi persoanele aflate în arest preventiv.

Cvorum

- Pe lista de alegători permanenţi există 18.292.514 persoane, astfel încât cvorumul se va îndeplini dacă se prezintă la urne 9.146.258 de persoane.

Info

- Referendumul este validat dacă participă la referendum 9.146.258 de persoane, indiferent dacă aceşti alegători au votat „DA", „NU" ori şi-au anulat votul ştampilând tot formularul. Adică, vor conta, pentru cvorum, şi voturile care nu sunt valabile.

- Preşedintele este demis dacă votează cel puţin 9.146.258 de alegători şi dacă 50 plus 1 dintre voturile valabil exprimate sunt „DA"-uri.

Acte necesare

- Au drept de vot cetăţenii care au împlinit 18 ani până în ziua referendumului, cu excepţia persoanelor care şi-au pierdut drepturile electorale prin condamnare judecătorească, şi nici persoanele puse sub interdicţie din cauza unor deficienţe psihice.

- Pentru a vota trebuie să prezentaţi actul de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul. Elevii din şcolile militare votează cu carnetul de serviciu militar.

- Dacă aţi pierdut documentele de identitate sau dacă acestea au expirat, le puteţi obţine în regim de urgenţă. Programul de lucru de la Evidenţa Populaţiei s-a extins, astfel încât se vor elibera documente de identitate şi sâmbătă (între ora 8.00 şi ora 16.00) şi chiar duminică (între 8.00 şi 22.00).

Reguli de votare

- Alegătorul votează singur în cabină şi ştampilează un singur pătrat din cele două aflate pe buletin. Dacă ştampila depăşeşte laturile pătratului, dar opţiunea exprimată este evidentă, buletinul de vot este valabil, nu se anulează.

- Verificaţi dacă la înmânarea buletinului de vot acesta are aplicată pe verso ştampila de control a secţiei de votare.

- Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

- În cazul în care alegătorul, din motive temeinice, nu poate să voteze singur (nu vede, de exemplu), are dreptul să fie însoţit. Însoţitorul nu poate fi un membru al biroului electoral al secţiei de votare sau observator al referendumului.

- Atenţie, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale utilizate la referendum, pentru a-i depista pe cei care au votat ilegal (fără drept sau de mai multe ori).

- La referendumul din 2007 s-au prezentat la urne 8.135.272 de persoane, prezenţa fiind de 44,45%. Din ele, 2.013.099 de voturi (adică 24,75%) au fost pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 6.059.315 de voturi (adică 74,48%),  împotriva demiterii lui.

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite