Băsescu învinge prin neprezentare

Victor Ponta şi-a văzut visul cu ochii: s-a dus la Bruxelles. După maniera în care a făcut-o, s-ar putea să nu mai ajungă acolo prea curând

Premierul Victor Ponta a participat, ieri, la Consiliul European de la Bruxelles, dar Traian Băsescu l-a „demolat“  printr-o serie de acuzaţii lansate de la Bucureşti.

Premierul Victor Ponta a ajuns la Bruxelles ieri-dimineaţă, a intrat nervos la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni (PES) care are loc întotdeauna înaintea Consiliilor Europene şi a ieşit, flancat de lideri social-democraţi europeni, dar cu declaraţii mult mai împăciuitoare legate de conflictul pe care l-a declanşat cu preşedintele Traian Băsescu în legătură cu reprezentarea României la Bruxelles. „Am încercat şi aseară şi astăzi să găsesc o cale de dialog cu preşedintele Băsescu", „Sunt dispus şi îmi doresc să găsim o cale de dialog prin care România să fie reprezentată la Bruxelles", „Conflictele noastre interne nu trebuie aduse la Bruxelles" ba chiar a mers până la a spune, neîntrebat, că va respecta „întotdeauna" deciziile Curţii Constituţionale. Ponta făcea aceste declaraţii după ce a ieşit de la reuniunea socialiştilor unde a fost flancat de Hannes Swoboda, liderul socialiştilor din Parlamentul European, şi de Martin Schulz, preşedintele eurodeputaţilor.

Traian Băsescu avea să confirme, printr-o conferinţă de presă la Bucureşti, faptul că nu participă la Consiliul European, cu toate că decizia Curţii Constituţionale îi confirma dreptul de a reprezenta ţara.

Alo, delegaţia oficială, l-aţi uitat pe Marga?

O oră mai târziu, Ponta ajunge la Consiliul European unde, la intrare, potrivit unor relatări, presa străină îl strigă „Mr. President". Face o declaraţie de formă, fără referiri concrete la conţinutul discuţiilor din Consiliul European unde marea miză este viitorul UE şi cedarea şi mai multor puteri naţionale Bruxelles-ului. „Voi încerca să reprezint cât mai bine interesele ţării şi, la întoarcere, îl voi informa pe preşedinte şi Parlamentul", a spus Ponta.

La un sfert de oră după ce premierul a intrat în clădirea consiliului, şeful diplomaţiei române, Andrei Marga, cu o mapă în mână, alerga pe holuri, rătăcit şi întârziat faţă de delegaţia oficială. Urmează prima intrare a lui Ponta în sala VIP unde se întreţine câteva secunde cu premierul maghiar Viktor Orban, care îl părăseşte la un moment dat pe culoar, şi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Cancelarul german Angela Merkel se apropie la un moment dat de grupul în care se afla şi Ponta. A fost nevoie de intervenţia celui de-al treilea lider pentru ca Germania să afle cine reprezintă România la Bruxelles.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a participat la o parte din dezbaterea liderilor UE din Consiliul European, pe subiectul bugetul UE 2014-2020, a fost întrebat  de jurnalişti, cum comentează faptul că premierul social-democrat al României, Victor Ponta, este prezent la Bruxelles ignorând decizia Curţii Constituţionale. Schulz, necruţător cu Adrian Severin în scandalul „Mită contra amendamente", i-a luat din nou apărarea lui Ponta. Liderul PE a precizat că ştie despre discuţiile pe tema participării României la Consiliul European şi despre ce a decis CCR. „Ponta îmi este un vechi prieten. Nu e pusă la îndoială prietenia noastră", a spus Schulz.

Băsescu: mi-a cerut telefonic mandatul

Între timp, la Bucureşti, Traian Băsescu a lansat un nou şir de acuze la adresa premierului şi a ministrului de Externe, Andrei Marga. Traian Băsescu a spus că premierul nu are mandat de reprezentare la reuniunea Consiliului European şi că nu a venit să discute temele unui astfel de document.

„În primul rând, n-a venit să discutăm un mandat, m-a anunţat doar că se duce. Trebuie să vă spun că astăzi, în jurul orei 12.00, ora României, mi-a dat un telefon să-i aprob un mandat. Păi, deocamdată nu l-am primit", a spus Băsescu. Şeful statului a precizat că, pentru prima dată de când ocupă fotoliul de preşedinte al ţării, a fost oprit să-şi exercite prerogativele prezidenţiale.
 „Este pentru prima dată în opt ani de exercitare a funcţiei când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiile constituţionale", a punctat Traian Băsescu, adăugând că nu vrea să se interpreteze că se plânge, dar aceasta este realitatea. El a spus că a luat decizia de a nu merge la Bruxelles pentru că ar fi fost „o situaţie stânjenitoare"  şi pentru că nu a vrut să fie afectată „buna reputaţie" pe care România şi-a creat-o la Consiliul European în ultimii opt ani în care el a fost reprezentantul ţării.

Marga, ţapul ispăşitor

De atacurile preşedintelui nu a scăpat nici ministrul de Externe, Andrei Marga. Traian Băsescu a spus că ministrul Marga i-a transmis în scris că „din dispoziţia premierului" nu a trimis la Bruxelles delegaţia comunicată de Cotroceni. „Am transmis pe data de 28 lista delegaţiei, am primit răspuns, semnat de ministrul de Externe, prin care mă informa că din dispoziţia prim-ministrului nu se transmite delegaţia stabilită de preşedinte", a arătat preşedintele.

„Ieri, după decizia CC, am transmis din nou delegaţia la MAE, dar şi în copie la premier. În jurul orei 23.00 am mai transmis o dată delegaţia la MAE şi la cabinetul premierului şi până dimineaţă delegaţia pe care eu am stabilit-o, pe care ar fi trebuit să o conduc, nu a fost transmisă la Bruxelles. Ca atare, prin decizia premierului şi ministrului de Externe, preşedintele a fost împiedicat să îşi exercite mandatul pentru că nu figurează pe delegaţia oficială a României", a concluzionat Băsescu.

În ciuda incidentelor privind prezenţa la summitul european, Traian Băsescu nu va depune plângere penală împotriva premierului Victor Ponta. „Niciodată! Nu este treaba mea şi vă rog să nu-mi atribuiţi niciun fel de intenţie din acest punct de vedere", a tranşat Băsescu.

Ieri, se înregistraseră deja la Parchetul General opt plângeri penale împotriva premierului Victor Ponta, depuse de către persoane fizice, inclusiv români din străinătate.

Ponta demisionează dacă a plagiat

Premierul Victor Ponta a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei „El Pais", că îşi va asuma responsabilitatea în cazul în care se va dovedi că teza sa de doctorat este un plagiat şi cu siguranţă se „va retrage". El spune că această problemă a apărut ca urmare a conflictului cu Băsescu pe tema prezenţei la CE.

"Este pentru prima dată în opt ani de exercitare a funcţiei când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiile constituţionale. "
Traian Băsescu preşedintele României

"Am încercat şi aseară, şi astăzi să găsesc o cale de dialog cu preşedintele Băsescu."
Victor Ponta premierul României

Curtea Constituţională reclamă presiunile politice

Curtea Constituţională (CCR) a României şi-a exprimat, ieri, îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi.

„Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic. Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său", se arată într-un comunicat emis de instituţie.

Decizia de miercuri a Curţii Constituţionale de a-i da câştig de cauză preşedintelui Traian Băsescu în disputa cu premierul Victor Ponta pentru scaunul României de la Bruxelles a stârnit un val de critici din partea social-liberalilor.

Acuzaţiile lui Corlăţean

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat că judecătorii Curţii Constituţionale Augustin Zegrean şi Iulia Motoc ar fi incompatibili, motiv pentru care aceştia ar trebui demişi din funcţie. Ministrul Justiţiei a invocat o prevedere din Legea Curţii cu privire la faptul că judecătorii nu se pot antepronunţa pe subiectele analizate.

„Preşedintele CC (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunţat cu privire la speţa pe care astăzi CC a tranşat-o, cine ar trebui să meargă şi cine nu la Bruxelles, în luna mai înainte de votul Parlamentului de adoptare a acelei declaraţii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declaraţii cu privire la faptul că preşedintele trebuie să reprezinte România", a spus Corlăţean.

De asemenea, Corlăţean a susţinut că Iulia Motoc ar avea alte trei angajamente internaţionale, fapt care ar contraveni, de asemenea, prevederilor legii de funcţionare a Curţii.În acest context, Titus Corlăţean susţine că deciziile judecătorilor Curţii Constituţionale de miercuri ar fi nule, având în vedere situaţia celor doi.

În replică, Agenţia Naţională de Integritate a informat, la solicitarea presei, că judecătorii CC Augustin Zegrean şi Iulia Motoc nu se află în nicio situaţie prevăzută de Legea referitoare la respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor.

Potrivit Legii CC, funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.