Băsescu şi Tăriceanu se contrazic pe tema măsurilor necesare pe timp de criză economică
0Preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu s-au contrazis vineri la Bruxelles pe tema măsurilor pe care trebuie să le ia România pentru a contracara efectele crizei economice. Tăriceanu a susţinut că trebuie reduse cheltuielile publice, iar preşedinte că reforma trebuie accelerată în vreme de criză.
"Subliniez că într-o astfel de perioadă, linia de conduită trebuie să fie către diminuarea cheltuielilor publice, în general, şi orientarea cheltuielilor către investiţii cu fonduri publice, astfel încât pierderea locurilor de muncă din sectorul privat să fie într-un fel compensată de crearea sau măcar menţinerea locurilor de muncă din sectorul public", a declarat Tăriceanu la finalul summitului care a avut loc la Bruxelles, în conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele Traian Băsescu.
Premierul a precizat că statele membre ale UE vor aplica un set de măsuri comune, dar că, în acelasi timp, fiecare stat membru trebuie să adopte cele mai potrivite măsuri la nivel naţional. Tăriceanu a atras atenţia că "în niciun caz" nu trebuie accentuat consumul şi trebuie încurajate economisirea şi investiţiile în infrastructură.
Şeful Executivului a fost contrazis de şeful statului
Traian Băsescu a intervenit şi a subliniat că atât România, cât şi alte state membre au pus accent în cadrul dezbaterilor de vineri pe necesitatea accelerării reformei sistemelor naţionale.
"Deci procesele de reformă trebuie accelerate ca o soluţie a creşterii vitezei de ieşire din criză. În situaţie de criză nu ne tragem plapuma pe cap şi spunem , ci accelerăm reformele ca o soluţie de ieşire din criză şi de evitare a crizelor viitoare", a declarat Băsescu
Băsescu: Nu este exclus să apară şi alte focare de criză la nivel mondial, după SUA şi UE
Preşedintele a explicat că, la nivel internaţional, criza financiară, prin dimensiune, a ajuns şi criză economică.
"Este clar faptul şi asumat că dimensiunile crizei financiare au generat riscul unei crize economice globale. Este posibil ca în perioada următoare să apară şi alte focare de friză. Deocamdată criza a afectat SUA şi UE, dar nu este exclus să apară şi alte focare de criză", a spus şeful statului.
El a menţionat că, din păcate, resursele financiare ale instituţiilor financiare, gen FMI şi Banca Mondială, nu sunt suficiente în cazul altor focare de criză.
Referindu-se la concluziile reuniunii de la Bruxelles, Băsescu a menţionat că "toate delegaţiile statelor participante au susţinut că UE a dovedit responsabilitate, unitate şi capacitate de coordonare în criza financiară mondială.
"UE îşi asumă deschis, şi este o afirmaţie pe care o fac cu responsabilitate, vocaţia de lider în economia mondială", a menţionat şeful statului.
Băsescu a mai spus că una dintre deciziile reuniunii a fost că s-a decis "creşterea plafonului lui de intervenţie a UE, de la 12 miliarde la 25 de miliarde de euro".
Băsescu: Sistemul de la Bretton Woods necesită corecţii
"Sistemul de la Bretton Woods necesită corecţii", a spus Băsescu, dar a criticat faptul că "statul trebuie să intervină financiar pentru a corecta greşelile pieţelor".
Sistemul de la Bretton Woods, privind managementul moterar, stabileşte regulile relaţiilor financiare şi comerciale între statele lumii cele mai industrializate şi este primul exemplu de ordine monetară total negociată, menită să guverneze relaţiile monetare între naţiunile-stat independente.
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu au participat vineri, la Bruxelles, la summitul informal al statelor membre UE pe tema crizei financiare, unde România a pledat, printre altele, pentru protejarea monedelor naţionale din statele non-euro de atacurile speculative.
Reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, a fost convocată în scopul aprofundării concluziilor ultimului Consiliu European şi identificării de propuneri şi iniţiative pe care Uniunea le va promova la Summitul G-20 din 15 noiembrie, de la Washington.