Băsescu: CSM, "interesat" să blocheze ANI

Preşedintele Băsescu susţine într-un comunicat că CSM ar fi interesat mai mult de modul în care poate să blocheze activitatea ANI în controlul averilor magistraţilor, decât să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene.

Traian Băsescu a luat act de declaraţiile preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, cu privire la intenţia de a solicita Curţii Constituţionale a României, declararea ca neconstituţionale a textelor de lege referitoare la caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor şi procurorilor.

Transparenţa şi eficienţa sistemului judiciar

Şeful statului precizează că potrivit ultimului Raport al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare „Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să întreprindă demersuri în vederea unei mai mari transparenţe şi eficienţe a sistemului judiciar, precum şi în vederea îmbunătăţirii propriei răspunderi”.

"Ţinând cont de aceste recomandări, preşedintele Traian Băsescu constată cu regret că, în ciuda lipsei de progrese consistente înregistrate de CSM în mandatul doamnei Bărbulescu, în raport cu nevoile reale ale României, CSM este interesat mai degrabă de modul în care să blocheze activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate în controlul averilor magistraţilor, decât să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene", se precizează în comunicat.

Presa a semnalat, Consiliul a precizat

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit, luni, cu noi precizări privind sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea în cazul declaraţiilor de avere şi interese.

După ce presa a scris despre intenţia CSM de a pune la secret declaraţiile de avere şi de interese, Consiliul a venit cu noi precizări. "Declaraţiile de avere sunt şi vor rămâne publice. CSM nu contestă conţinutul lor, ci doar caracterul public al datelor personale. Plenul a solicitat Avocatului Poporului să constate că, pe aceeaşi problemă, s-a mai pronunţat o dată printr-o decizie de neconstituţionalitate", a declarat pentru NewIn, Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Potrivit CSM, datele personale se referă la adresele magistraţilor care trebuie completate în declaraţiile de avere şi de interese. "Unor magistraţi li s-au spart domiciliile şi în acest caz nu se poate vorbi de protecţie a persoanelor", a completat Morariu.

Confuzii şi sesizari inexistente

Curtea Constituţională anunţă că declaraţiile preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, făcute pe marginea neconstituţionalităţii Legii ANI, provoacă o confuzie publică şi se referă la o sesizare inexistentă, pentru că Avocatul Poporului nu a înaintat CCR nicio asemenea sesizare.

"Poziţiile exprimate nu fac decât să inducă o serioasă confuzie în rândul opiniei publice cu privire la însuşi conţinutul unei decizii a Curţii Constituţionale, care se referă la texte de lege nepromulgate, extinzându-le însă asupra unor dispoziţii legale aflate în vigoare şi necenzurate de către Curtea Constituţională", susţine un comunicat CCR remis luni.

Curtea explică, în continuare, de ce susţinerile Consiliului Superior al Magistraturii privind Legea ANI nu ar fi corecte. Astfel, CSM şi-a motivat gestul de a sesiza neconstituţionalitatea legii ANI prin faptul că prevederi asemănătoare celor criticate în Legea ANI şi care se referă la averile demnitarilor şi magistraţilor au fost declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a CCR.

În replică, CCR susţine că modificările la care face referire la CSM, care au făcute la Legea nr.115/1996, au fost declarate neconstituţionale înainte de promulgarea legii, printr-o decizie luna aprilie.

"Diferenţe nejustificabile"

"Constatând că dispoziţiile criticate în sesizare (...) erau imprecise şi inadecvate, întrucât utilizau expresia "diferenţe nejustificabile" a cărei sferă de cuprindere nu poate fi determinată, în condiţiile în care prin legea criticată erau reglementate măsuri excesive, insuficient elaborate, dar cu efect evident neconstituţional, anume contrar prevederilor care instituie prezumţia dobândirii licite a averii între garanţiile constituţionale a dreptului de proprietate - Curtea a decis că este necesară înlăturarea acestora", se arată în comunicatul remis luni de CCR.

Aşadar, susţine CCR, actualele prevederi ale art.3 din Legea nr.115/1996, precum şi cele ale Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt în vigoare şi, în consecinţă, produc depline efecte juridice.