Regele Mihai: în abandonarea Basarabiei nu s-a putut ţine cont de "calea morală"
0
Regele Mihai I mărturiseşte, într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, că în abandonarea Basarabiei nu s-a ţinut cont de "calea morală" pentru că pericolul rusesc era şi mai mare.
Într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, Regele Mihai I al României vorbeşte despre contextul istoric al celei de-a doua conflagraţii mondiale, când România s-a găsit prinsă între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, alegând să intre în război de partea armatei lui Hitler, pentru a întoarce apoi armele, de partea URSS, relatează NewsIn.
Citiţi şi:
- Putin cere Poloniei să întoarcă pagina. Ribbentrop-Molotov a fost pact de neagresiune
- Dan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru România
- Pactul Ribbentrop - Molotov: alianta impotriva democratiei
- Pactul Ribbentrop-Molotov, ecouri după 70 de ani
Întrebat dacă nu ar fi fost mai onorabil pentru România să reziste ultimatumului sovietic din 1940, alegând astfel să apere Basarabia şi Bucovina de Nord, Regele Mihai aminteşte că, privilegiind calea morală, ne-am fi lăsat invadaţi de colosul URSS. "Nu ştim exact cum ar fi decurs lucrurile, dar sunt unele situaţii care trebuie abordate cu mare, mare precauţie. Este posibil ca oamenii care conduceau ţara să se fi gândit că era poate mai bine să accepte o situaţie umilitoare şi să salvgardeze independenţa restului ţării. Desigur, mulţi occidentali nu se gândesc la asta şi nu înţeleg cu adevarat în ce situaţie ne găseam noi", adaugă Regele Mihai I.
România a pierdut definitiv Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei în 2 iunie 1940, când ruşii au adresat României un ultimatum pentru aceste teritorii. Era prima pierdere teritorială a României, survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler, pactul Ribbentrop - Molotov.
Mihai I îşi declină responsabilitatea: Antonescu se ocupa de tot
Fostul suveran îşi declină orice responsabilitate, de vreme ce "deşi eram şeful statului, nu eram lăsat sa fac nimic, pentru că el (Antonescu, n.r.) se ocupa de politică şi de toate celelalte". În pofida rolului marginal pe care l-a jucat în deciziile politice, suveranul îşi aminteşte de marile întâlniri pe cera le-a avut cu liderii momentului: Winston Churchill, Harry Truman, Mussolini şi chiar temutul Hitler. Despre Churchil, regele îşi aminteşte că era un om politicos şi inteligent, care avea date minime despre România: "Nu ştiu, România are Constituţie?", ar fi întrebat liderul britanic.
Regele Mihai a domnit pentru a doua oară, de la 6 septembrie 1940, până în 30 decembrie 1947, după abdicarea forţată a tatălui său, regele Carol al II-lea, care îl detronase în 1930. Până în 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, regele Mihai I a trebuit să conducă sub regimul pro-fascist al mareşalului Ion Antonescu.
Mihai I: Atitudinea arogantă a lui Hitler m-a deranjat "precum apa penele raţei"
Fostul suveran îşi aminteşte că l-a întâlnit pe führer-ul Hitler de două ori: prima dată în 1938, când acesta a discutat cu regele Carol al II-lea, Mihai neparticipând la discuţii, pentru că nu vorbea germana, iar a doua oară în timpul unei călătorii, alături de Regina Elena, la Florenţa, când a trecut şi prin Berlin."Eram atât de îndepărtaţi din punct de vedere al mentalităţilor, încât atitudinea lui intimidantă m-a deranjat precum apa penele raţei. Nu m-a atins şi nici pe mama. Nici ea nu a fost deloc impresionată", povesteşte, plastic, fostul suveran al României. În ceea ce îl priveşte pe Mussolini, acesta "era ca toţi italienii". "Cum de se încurcase cu Hitler, e greu de spus", adaugă acesta.
Majestatea Sa recunoaşte că nu ştie foarte multe despre exterminarea evreilor
În interviul acordat postului Europa Liberă, fostul suveran abordează şi chestiunea delicată a evreilor din România, pe unii dintre ei salvându-i alături de Regina Elena, doar că pentru că aceasta benefecia de simpatia mareşalului Antonescu: "Mama a reuşit să salveze cam o sută şi ceva de mii de evrei din România şi din Transnistria. Nu era atât de mult cât ar fi dorit ea, dar era totuşi ceva. Şi asta, pentru că Antonescu o respecta pe mama". Cât de mult se ştia în România despre exterminarea în masă a evreilor, Mihai I este ambiguu, recunoscând, totuşi, că exista o vagă idee că ceva rău se petrecea.
Interviul acordat de Regele Mihai I postului Europa Liberă a fost înregistrat pe 13 august, în reşedinţa de la Aubonne (Elveţia).
Se încarcă comentariile...
