Raport: Statul român favorizează nejustificat BOR
0
Raportul anual al Departamentului de Stat american privind libertatea religioasă din România, reproşează Bisericii Ortodoxe că îşi foloseşte influenţa asupra politicienilor români pentru a obţine decizii în favoarea sa şi în detrimentul minorităţilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestanţii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova.
Cazurile semnalate cu precădere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educaţie religioasă şi acordarea de fonduri disproporţionate pentru bisericile ortodoxe.
Raportul lansat luni la Washington susţine că "puţini politicieni susţin măsuri legislative care ar nemulţumi BOR. Pentru că anul 2008 a fost un an electoral, partidele şi politicienii s-au grăbit să facă legi care favorizează Biserica Ortodoxă. Unii critici au acuzat că acest lucru a fost făcut pentru a câştiga bunăvoinţa Bisericii în timpul perioadei electorale".
"Biserica Ortodoxă Română exercită o influenţă substanţială asupra populaţiei şi liderilor politici, având un rol dominant. Liderii religioşi ortodocşi oficiază aproape în exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, mulţi lideri ortodocşi au apariţii publice cu lideri politici importanţi, iar mesajele religioase conţin adesea promisiuni şi obiective politice, cât şi îndemnul la susţinere pentru anumite poziţii politice", se mai spune în raport.
"Raportul SUA aminteşte şi de plângerile repetate privind faptul că statul favorizează în mod nejustificat Biserica Ortodoxă. În iunie 2008 reprezentanţi ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice şi baptiste ungare au depus o plângere la Comisia Europeană pretinzând că legea religiilor discriminează minorităţile religioase şi că, în ciuda prevederilor constituţionale care garantează libertatea religioasă, statul favorizează în mod nejustificat BOR", constată Departamentul de Stat.
În general, observă Departamentul de Stat, "oficialităţile locale tind să fie tolerante cu minorităţile religioase, dar au existat incidente în cadrul cărora au fost exercitate presiuni şi s-a recurs la intimidare din partea clericilor ortodocşi. În unele cazuri poliţia locală şi autorităţile administrative au susţinut campanii sociale - câteva dintre ele ajungând chiar la intimidare fizică - împotriva acţiunilor de răspândire a credinţei de către grupuri religioase neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasivă faţă de oprirea hărţuirii acestor grupuri".
În plus, se menţionează şi că minorităţile religioase au semnalat că Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de către BOR lăcaşurile de cult, că elevii aparţinând minorităţilor religioase nu au un acces egal la educaţie religioasă şi că BOR primeşte fonduri disproporţionat de mari şi proprietăţi din partea statului, că statul nu sancţionează acţiunile BOR care sunt împotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietăţilor care ar trebui restituite, instigarea la ură religioasă la televiziunea de stat şi discriminarea în şcoli şi în mass-media. Totodată, raportul menţionează că BOR a fost adesea "intolerantă" cu alte grupuri religioase şi a criticat adesea aşa-numita "acţiune agresivă de a crea prozeliţi" a protestanţilor, neoprotestanţilor şi a altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte.
Problema predării religiei în şcoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute în România având dreptul să ţină ore de religie: "Minorităţile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptiştii, au continuat să semnaleze în mod credibil că autorităţile au supus copiii aparţinând credinţei lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie ortodoxă", notează raportul, referindu-se la cazuri din Oraviţa, Caraş-Severin şi Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit documentului citat, că orele de religie ortodoxă sunt programate în mod deliberat în mijlocul zilei astfel ca toţi elevii să fie nevoiţi să participe.
Au existat aproximativ 12 incidente antisemite privind distrugerea proprietăţii şi vandalismul în fiecare dintre perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe clădiri, profanate morminte şi cimitire, vandalizate sinagogi sau clădiri deţinute de evrei. "Uneori poliţia a identificat autorii acestor acte, dar cei mai mulţi dintre ei nu au ajuns în instanţă", semnalează Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008, un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" şi a distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din Bucureşti, dar procurorul l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arată în raport.
"Acte de antisemitism, inclusiv profanarea şi vandalizarea sit-urilor evreieşti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fără nicio schimbare apreciabilă în modificarea frecvenţei în comparaţie cu rapoartele precedente. Presa naţional-extremistă a continuat să publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au făcut declaraţii publice pe teme antisemite", atrage atenţia raportul.
"Potrivit Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, autorităţile române au avut tendinţa să minimizeze semnificaţia unor astfel de incidente de vandalism, motivând că sunt acte ale unor copii, beţivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completează Departamentul de Stat.
În emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimatre viziuni şi atitudini antisemite. Raportul aminteşte şi de publicaţiile partidului extremist România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat să conţină declaraţii şi articole reprezentând "puternice atacuri antisemite". În aprilie 2008 "autorităţile nu au reacţionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagină a săptămânalului România Mare", atenţionează raportul.
Restituirea proprietăţilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a rămas o problemă. "Chiar dacă a existat un anumit progres pe perioada monitorizată de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au rămas nerezolvate. În multe cazuri autorităţile locale au refuzat chiar să restituie proprietăţile în legătură cu care exista un interes al guvernării municipale sau centrale"
:
"În ciuda promisiunilor făcute de primarul Bucureştiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru înfiinţarea unui cimitir musulman"
Se încarcă comentariile...
