Avioanele de luptă intră în criză de timp

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România a solicitat Statelor Unite o ofertă pentru avioane F-16 la mâna a doua. Americanii nu au anunţat un program de compensare economică, aşa cum prevede legea în România. Ceilalţi competitori şi-au prezentat ofertele încă de acum doi ani.

România trebuie să găsească urgent un avion de luptă multirol care să înlocuiască bătrânele MiG-uri 21 cărora le expiră durata de viaţă la sfârşitul anului viitor. Acum câteva săptămâni, ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, îşi exprima speranţa că decizia CSAT privind avionul ales va fi adoptată până la sfârşitul lui 2009. Într-un an nu va fi timp nici măcar pentru derularea procedurilor de achiziţie. Indiferent de modelul de avion ales, piloţii români, formaţi pe MiG 21 LanceR, vor avea nevoie şi de o perioadă de antrenament înainte să treacă la misiuni de luptă.

Citiţi şi:



În momentul de faţă, Guvernul României aşteaptă o ofertă oficială din partea Guvernului SUA, cu privire la livrarea unor avioane de luptă F-16 pentru Armata Română, a anunţat, acum câteva zile, secretarul de stat Aurel Lascu, şeful Departamentului pentru Armamente din Ministerul Apărării Naţionale. Oferta americană ar urma să vină drept răspuns la solicitarea părţii române.

Secretarul de stat Lascu a precizat că partea română a solicitat Statelor Unite avioane “în uz” (second-hand) şi că, dacă se va încheia contractul cu SUA, avioanele cedate României “vor fi revitalizate de către producătorii americani pentru că acesta este specificul procedurii”. Întrebat dacă industria românească va participa şi ea la modernizarea avioanelor F-16, oficialul MApN a fost tranşant: “Nu se pune problema ca producători americani să fabrice piese în România“. 

Second-hand, o variantă criticată

În România este însă în vigoare Legea offsetului, conform căreia orice achiziţie de tehnică militară de cel puţin trei milioane de euro trebuie însoţită de cumpărarea de pe piaţa autohtonă a unor produse sau servicii în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziţie. Pe de altă parte , fabricantul avioanelor F-16, compania americană Lockheed Martin, cooperează deja cu industria românească în cadrul programului de mentenanţă a avioanelor C 130 Hercules (livrate Forţelor Aeriene Române tot de Guvernul SUA).

Ideea cumpărării de avioane militare second-hand a mai fost vehiculată în România, dar a generat o serie de critici. „F-16 este un avion depăşit. Nu cred că e bine ca România să fie ultima ţară din lume care cumpără avioane F-16“, declara acum trei ani generalul Gheorghe Catrina  - pe atunci şeful Statului Major al Forţelor Aeriene. Un an mai târziu, generalul Catrina a fost schimbat din funcţie şi trecut în rezervă.

În aprilie 2008, în chestiunea avioanelor de luptă se pronunţa chiar premierul Călin Popescu Tăriceanu: “Aşa cum nu trebuie să devenim lada de gunoi a Europei la maşinile vechi, nu trebuie să ne punem iarăşi în postura să luăm echipamente folosite, care au o durată de viaţă scurtă”.

Competiţie puternică

Deşi intenţia României de a achiziţiona avioane de luptă este cunoscută de acum doi ani, guvernul american nu şi-a anunţat public oferta nici până acum.  “Am adunat informaţii tehnice de la cinci furnizori selectaţi de specialiştii Departamentului pentru Armamente în colaborare cu aviaţia militară”, a amintit, săptămâna trecută, secretarul de stat Lascu.

Modelele de avioane noi analizate de specialiştii Armatei Române sunt F-16, F-18, Rafale, Typhoon şi Gripen, dar variantele cu şanse reale sunt F-16, Typhoon şi Gripen. Partea română studiază două posibilităţi de achiziţie – fie pentru 24, fie pentru 48 de aeronave. Dacă avioanele cumpărate vor fi noi, ele vor fi utilizate pe termen lung.

În schimb, dacă se vor cumpăra aeronave F-16 second-hand, ele vor fi folosite de piloţii români doar zece ani, după care România speră să primească, tot din partea Guvernului SUA, avioane F-35, cu condiţia să participe la programul de dezvoltare a acestui aparat de zbor. Toate cele şase oferte vor fi înaintate de MApN către CSAT.

Ofertele concurenţilor

Dacă partea americană nu a făcut niciun anunţ până acum în privinţa facilităţilor de offset către România, alţi ofertanţi încearcă să ne convingă cu argumente economice. Cel mai scump dintre avioanele oferite României este modelul Typhoon, produs de grupul Eurofighter.

48 de avioane de acest tip n-ar putea costa 4,4 miliarde de euro, în preţ fiind incluse şi mentenanţa aparatelor de zbor plus pregătirea piloţilor. Reprezentanţii firmei italiene Alenia Aeronautica, componentă a grupului  Eurofighter, au declarat că ar putea cumpăra fabrica de avioane de la Craiova, scoasă la privatizare, fără succes, de ani, şi chiar să producă în România unele componente ale avionului Typhoon.

Pe de altă parte, directorul de marketing al firmei Gripen, Richard Smith, ne-a comunicat cea mai nouă variantă a ofertei suedeze: “avioane multirol noi, împreună cu întreg suport şi antrenament necesar, la un preţ de achiziţie comparabil chiar cu cel al avioanelor F-16 second-hand. În plus, vom veni cu programe semnificative de offset pentru sectoarele aerospaţial şi nonaerospaţial, în valoare de cel puţin 100 la sută din valoarea totală a contractului”. Potrivit unor surse neoficiale, firma Gripen ar accepta să vândă României 48 de avioane noi, la un preţ mai mic de 2,5 miliarde de euro.

Legea offsetului

În chestiunea offset-ului (compensare economică) , România s-a aliniat la reglementările europene. Astfel, orice persoană juridică străină care vinde armament în România are “obligaţii de compensare” (de offset) în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziţie. Firmele străine pot oferi offset direct prin cooptarea firmelor româneşti în realizarea contractului de achiziţie sau offset indirect, prin cumpărarea de produse româneşti sau prin asistenţă.

Grifonul suedez

Firma suedeză SAAB, producătoare de aeronave, vizată de Armata Română pentru achiziţionarea a 48 de avioane de luptă, a sugerat autorităţilor române să se orienteze spre un contract de leasing, eventual pentru mai puţine avioane, aparatele de zbor urmând să fie puse la dispoziţie, în tranşe, în 10-15 ani.

Această variantă include o perioadă de graţie de cinci ani, fără plată, timp în care partea română s-ar acomoda cu avioanele. Prima plată ar fi de 700 de milioane de euro pentru 12 aparate de zbor. Apoi, dacă guvernul român ar rămâne la planul iniţial, ar urma alte patru-cinci tranşe. Producţia şi livrarea a 48 de avioane de luptă s-ar realiza în cinci-şase ani, în condiţiile în care construcţia unui singur model durează între 18 şi 24 de luni.

Ca preţ de pornire, oficialii suedezi au indicat 35-40 de milioane de euro, însă fără mentenanţa şi echipamentele aferente. Cei de la Gripen au expus principalele avantaje ale avionului JAS 39, în comparaţie cu modelul american: F-16 - produs prima dată în 1974, iar Gripen – în 1988, costurile unui avion suedez sunt cu 10 la sută mai mici şi beneficiază de un suport logistic superior. 

În cazul unui contract de leasing, România ar putea primi de la Forţele Aeriene Suedeze modele mai vechi ale avionului JAS 39, urmând ca acestea să fie înlocuite ulterior cu unele noi. Suedia are 212 avioane de luptă, dintre care 14 au fost cedate Cehiei şi 14 Ungariei. Ambele contracte sunt în desfăşurare.

Date tehnice JAS 39 Gripen

  • Anvergura - 8,4 m
  • Lungime - 14,1 m
  • Înălţime - 4,5 m
  • Viteză maximă - Mach 2,0
  • Greutate la gol - 6.800 kg
  • Masa maximă la decolare - 14.000 kg
  • Propulsie - un motor Volvo Aero RM12 (GE404)
  • Rază de acţiune - 800 km
  • Primul zbor - 9 decembrie 1988
  • Preţ - 45-50 de milioane de dolari
  • Producător -  SAAB Suedia


Veteranul american

Produs în Statele Unite de Lockheed Martin şi General Dynamics, F-16 este de departe cel mai celebru, dar şi cel mai bătrân avion de luptă aflat în uz. Primul zbor al său a avut loc în 1974, iar din 1979 a început să intre în dotarea armatei americane. După 2000, dispozitivele de ochire şi instrumentele de navigaţie au fost digitalizate pentru a fi compatibile cu noile cerinţe.  De-a lungul timpului au fost produse peste 4000 de unităţi, de care au beneficiat nu mai puţin de 24 de ţări.

image

Polonezii au mers pe mâna bătrânului F-16

Faţă de concurenţii săi, F-16 este singurul care a trecut cu succes prin multe războaie, inclusiv Irak şi Afganistan, dovedindu-se un avion fiabil şi de încredere în toate tipurile de misiuni. Comparativ cu JAS 39 Gripen, F-16 poate căra mai multe arme, dar are costuri de întreţinere mai mari.

Costurile de operare pe ora de zbor sunt estimate undeva în jurul cifrei de 8000 de dolari. În cazul acestui avion există însă dezavantajul că el se va mai afla în serviciu cel mult 10 -15 ani.

Date tehnice F-16 Falcon

  • Anvergura - 9,8 m
  • Lungime - 14,8 m
  • Înălţime - 4,8 m
  • Viteza maximă - Mach 2.0
  • Greutate la gol - 8.272 kg
  • Masa maximă la decolare - 16.875 kg
  • Propulsie - un motor
  • Pratt & WWhitney 100- PW - 220 
  • Autonomie maximă –  aprox 4.800 km
  • Primul zbor – 2 februarie 1974
  • Preţ - 20-30 de milioane de euro
  • Rază de acţiune - 550 km
  • Producător -  General Dynamics/Lockheed Martin (USA)


Taifunul european

Eurofighter Typhoon este un produs realizat complet în Europa, printr-un program comun la care au luat parte Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania. Acest tip este însă cel mai scump, ajungând la aproximativ 58-60 de milioane de euro bucata. În plus, are cele mai mari costuri pe ora de zbor.

image

Ţările bogate din Europa şi l-au permis pe Typhoon

Performanţele tehnice sunt însă foarte bune şi pentru că acest model este dotat cu două propulsoare. Piloţii italieni ne-au declarat că avionul este foarte manevrabil şi poate trece rapid de la un tip de misiune la alta. Faptul că are două motoare nu poate decât să crească sentimentul de siguranţă al pilotului.

„Eurofighter Typhoon are capacităţi care îi lipsesc avionului Gripen. Vorbim, practic, despre două aparate de zbor complet diferite. Avionul nostru are nu mai puţin de 13 suporturi pentru arme, în timp ce Gripen dispune doar de şapte. Typhoon are raza rachetelor dublă faţă de JAS 39, o autonomie mai mare şi poate să ridice de la sol o greutate cu mult superioară”, susţine Enzo Casolini, vicepreşedintele Alenia Aeronautica.

Date tehnice Eurofighter Typhoon

  • Anvergura - 10,95 m
  • Lungime - 15,96 m
  • Înălţime  - 5,28 m
  • Greutate la gol - 11.000 kg
  • Masa maximă la decolare - 23.000 kg
  • Propulsie - două motoare Eurojet EJ2000 turbofan 
  • Viteză maximă - Mach 2,0
  • Autonomie - aprox. 3.700 km
  • Primul zbor - 24 martie 1994
  • Preţ - 58-60 de milioane de euro
  • Producător - Eurofighter GMBH
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite