Muzeul Autostrăzii la Săvădisla

Arheologii plănuiesc să adune cele peste patru mii de piese restaurate într-un muzeu al autostrăzii, cu sprijinul Bechtel. Echipele de arheologi au terminat săpăturile pe tronsonul Câmpia Turzii - Gilău, dar mai au de descărcat de sarcină terenurile nodurilor rutiere şi celălalt tronson din judeţ.

 Descoperirile arheologilor clujeni, care au descărcat de sarcină arheologică cei 52,5 de km ai Autostrăzii Transilvania de la Gilău la Câmpia Turzii, ar putea fi adunate într-un Muzeu al Autostrăzii. Potrivit arheologului Sorin Cociş, coordonatorul săpăturilor pe tronsonul gestionat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artelor (IAIA) Cluj-Napoca, Muzeul Autostrăzii Transilvania ar putea fi înfiinţat într-una din bazele care va fi părăsită după terminarea lucrărilor sau într-una dintre comunele de pe traseu, dacă se va găsi o clădire liberă. „Am discutat cu cei de la Bechtel şi s-au arătat interesaţi”, spune Sorin Cociş.
Aici vor fi expuse nu doar piese restaurate de arheologi, precum vase ceramice, piese de os sau sticlă, dar şi evoluţia lucrărilor la autostradă. Directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgârcitu, spune că discuţiile nu au fost concrete, muzeul fiind o idee din 2005 sau 2006. „Ne-am gândit că ar putea fi realizat un astfel de muzeu şi nu excludem acest lucru, dar nu ştiu noutăţi”, a spus Bogdan Sgârcitu. Din cele peste 2.000 de piese reconstituite şi alte 2.500 în curs de reconstituire, o parte vor fi expuse la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca şi la Muzeul de Istorie din Turda.

Cel mai mare cimitir din lumea gepidică

Săpăturile au fost realizate de echipe de la IAIA, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Au fost implicaţi peste 50 de arheologi şi istorici şi circa 100 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. La situl de pe raza localităţii Vlaha a fost descoperit cel mai mare cimitir cunoscut în lumea gepidică, cu peste 300 de morminte. La situl de la Sănduleşti a fost descoperită una dintre cele mai mari aşezări de Epoca Bronzului din Transilvania, cu locuinţe, gropi de provizii şi gropi de cult, în care s-au găsit altare portative din lut.
Pe raza comunelor Săvădisla şi Floreşti au fost descoperite patru aşezări, din Epoca Bronzului, a Fierului dar şi din La Tene (civilizaţie celtică). La Luna a fost descoperită o aşezare fortificată preistorică. Pentru că o parte din aceasta era în afara terenului expropriat, nu a putut fi săpată toată fortificaţia.

Mai este de lucru

Arheologii clujeni au finalizat la 1 aprilie lucrările din teren pe întreg tronsonul, dar mai au de descărcat de sarcină arheologică circa 50 de ha, la viitoarele noduri rutiere de la Luna şi Turda, dar şi pe restul traseului autostrăzii din judeţul Cluj. „Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale n-a încheiat încă contractele pentru aceste terenuri”, a spus Sorin Cociş, care precizează că pot începe lucrările din momentul în care este semnat contractul.