Autostrăzii Bechtel îi tremură pilonii

Bechtel face presiuni pentru a primi bani pe lucrări de proastă calitate. Pe tronsonul 3C-Bihor al autostrăzii Transilvania, reporterii „Adevărul“ au depistat lucrări care pun în pericol siguranţa traficului rutier.  Consultanţii refuză să avizeze lucrările.

Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit multe rapoarte despre calitatea proastă a lucrărilor, din mai multe surse, dar, până de curând, nu a luat nicio măsură. Surse din CNADNR au declarat că  astfle de rapoarte au apărut la scurt timp după ce acestea au început.

Un proiect numit dorinţă

Reporterii „Adevărul“ au fost însoţiţi pe şantiere de specialişti care au semnalat lucrările de mântuială făcute la autostradă. Astfel, s-a observat că, în foarte multe sectoare, constructorul nu a respectat adâncimea săpăturilor impusă de proiect. Nu a fost şi nu este respectat proiectul nici în ceea ce priveşte straturile de balastru – nu se respectă grosimea straturilor şi sorturile (diametrele pietrelor folosite), iar în unele locuri a fost folosit moloz pe post de balastru.

Acest lucru va afecta în mod direct portanţa autostrăzii (capacitatea de a rezista la greutatea vehiculelor) şi va duce, în scurt timp, la apariţia unor denivelări şi rupturi în asfalt. În mai multe cazuri s-a lucrat “după ureche”,  fără să se respecte unghiul de forfecare al terenului (unghiul la care terenul începe să alunece).

Urmarea imediată a fost necesitatea unor lucrări de consolidare ale căror costuri au fost suportate tot de CNADNR. Firma constructoare nu a fost mai profesionistă nici când a venit vorba de fixarea suprafeţelor în pantă, situate de o parte şi de alta a autostrăzii, astfel că, datorită minitorentelor create de ploaie, acestea sunt brăzdate de zeci de şanţuri.

Atentat la siguranţa traficului

Situaţia este mult mai gravă când vine vorba de betoane. Foarte multe dintre lucrările din beton armat observate în zona Marghita – Chiribiş – Suplacu de Barcău erau “vopsite” cu dungi groase de material izolant.

Atât muncitorii, cât şi sursele din CNADNR ne-au confirmat că respectivele dungi acopereau fisuri în beton, apărute din cauza neglijenţei constructorului.

Defectele de acest tip micşorează mult durata de viaţă a lucrărilor. Cel mai mare pericol este creat, de departe, de nepăsarea constructorilor care ridică viaductul de la Suplacu de Barcău.

La o primă vedere, uriaşii piloni ai viitorului viaduct impun respect şi siguranţă. După ce discuţi cu unii dintre cei care au asistat la turnarea lor şi cu cei care au citit rapoartele din CNADNR, respectul se risipeşte.

Forajele pentru pilele de sprijin au fost făcute, în multe cazuri, neglijent, iar alte pile au fost turnate aiurea. Platforme pentru “talpa” pilonilor au fost făcute cu beton de proastă calitate sau insuficient. În plus, spun betoniştii români, fierul adus din Turcia de către asociaţii Bechtel, firma Enka, este de foarte slabă calitate.

Viaductul de la Suplacu, pericol public

Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de-ajuns, valea inundabilă pe care o traversează viaductul are pânza freatică aproape de suprafaţă, iarapa are un pronunţat caracter acid.

Proiectul prevedea măsuri de protecţie pentru a asigura rezistenţa pilonilor în faţa coroziunii intense provocată de acest tip de apă. Constructorii au neglijat acest aspect.

În ziua în care reporterii „Adevărul“ au ajuns la şantierul Suplacu de Barcău, muncitorii nu construiau, ci demolau. Gropi foarte adnci fuseseră săpate în jurul a doi dintre pilonii viaductului, deja dărâmaţi pe jumătate. Muncitorii se chinuiau să dărâme stâlpii pe care îi turnaseră fără să respecte proiectul.

Nici cu grinzile gigantice, de 140-160 de tone, executate după o tehnologie proprietate Bechtel, lucrurile nu sunt roz.  Aceste grinzi, lungi de cel puţin 40 de metri, vor fi aşezate pe piloni şi vor susţine calea de rulare. Mai mulţi muncitori români din Bihor au relatat pentru un cotidian local că au fost martori la o aberaţie: pentru că muncitorii turci nu au turnat bine betonul la o grindă, parte din fierul armăturii a rămas descoperit, aşa că turcii l-au acoperit cu tencuială.

O asemenea structură nu mai îndeplineşte în niciun fel standardele de rezistenţă, de siguranţă şi de calitate. Din aceste motive, CNADNR a interzis, pentru moment, montarea grinzilor pe piloni, fapt ce i-a supărat rău pe cei de la Bechtel.

Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost abandonate, reluate şi pline de fisuri.

Dorin Debucean
director general CNADNR

Bechtel lucrează politic

“Adevărul” a intrat în posesia unui document incendiar prin care Bechtel invocă o negociere la nivel înalt cu statul român. Americanii cer într-o scrisoare (vezi facsimil) făcută pe un ton ultimativ către CNADNR să renunţe la pretenţiile de calitate.

“RB (Reprezentantul Beneficiarului - firmele de consultanţă JV Scetauroute şi BCEOM, n. red.) trebuie să certifice sumele datorate în mod legitim către antreprenor pentru lucrările executate; Hotărârea RB trebuie să vizeze doar verificarea cantităţilor de lucrări (nu şi a calităţii, n. red.) realizate în conformitate cu Contractul”, cer reprezentanţii Bechtel.

“Pentru a respecta solicitarea de a avansa lucrările pe întregul aliniament al autostrăzii, beneficiarul va anula imediat restricţia privind plasarea de grinzi pe secţiunea 3C (onorând astfel practica din România privind respectarea opiniei unui expert în probleme tehnice, respectiv fisurile în beton)”, se mai spune în document.

CNADNR pune piciorul în prag

Constatările jurnaliştilor au fost confirmate şi de directorul Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorin Debucean. “Cei de la Bechtel s-au plâns că firmele de consultanţă nu le-au aprobat lucrări de zeci de milioane şi au ameninţat că merg la instanţe”, a spus şeful CNADNR.

“Ce s-a întâmplat la Suplacu de Barcău este simplu de explicat. Trebuia folosit un beton special, hidrologic, care este produs numai la Medgidia. Ei au preferat să cumpere de la Holcim, aşa că lucrarea nu respectă normele. Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost făcute, abandonate şi reluate şi care sunt pline de fisuri”, afirmă Debucean.

Citiţi mâine în Adevărul! Cum distruge autostrada Transilvania drumurile naţionale