„Autostrada“ din Epoca bronzului

„Autostrada“ din Epoca bronzului

O echipă de arheologi români, germani şi polonezi a scos la lumină urmele unui drum de piatră care datează din anul 1.400 îHr..Cercetătorii sunt de părere că drumul, lat de trei metri, care a fost descoperit în Lăpuşul Românesc din Maramureş, are o structură asemănătoare celor din Troia antică.

Citiţi şi:

• Constanţa: Schelete umane descoperite de arheologi
• Baia Mare: Descoperiri arheologice în centrul oraşului
• Vestigii arheologice descoperite din întâmplare la Ocnele Mari

Echipa de specialişti care a făcut descoperirea a lucrat de la începutul lunii august la situl arheologic de la Lăpuşul Românesc, din judeţul Maramureş. „Săpături arheologice sistematice se fac acolo din anul 1967, însă doar anul trecut au început să iasă la iveală relicve mai importante”, a declarat Viorel Rusu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Maramureş.

De asemenea, zilele trecute, eforturile specialiştilor au fost încununate de succes. „A fost descoperit un drum pavat cu piatră, lung de cel puţin 13 metri, care duce la intrarea estică a monumentului funerar”, a explicat Carol Kacso arheolog în cadrul Muzeului judeţean de Istorie Maramureş, şeful şantierului arheologic de la Lăpuş.

Drumul duce la intrarea estică a monumentului care servea drept loc de ceremonie pentru onorarea morţilor şi a strămoşilor, descoperit în 2008 de către arheologi. „Cele mai apropiate analogii pentru acest tip de structură monumentală pot fi găsite în lumea Mediteraneană, de exemplu, în Troia”, spune dr. Carol Kacso.

Sanctuar dinperioada homerică

Viorel Rusu a precizat că pentru prima dată în sud-estul Europei au fost descoperite urme ale unei fundaţii de lemn care se poate să fi fost un loc de celebrare pentru morţi sau o construcţie asemănătoare unui templu. „Cel mai bun exemplu pentru a ne putea crea o imagine despre activităţile care aveau loc aici îl reprezintă ceremoniile funerare aproape contemporane din Grecia Homerică – precum înmormantarea lui Patrocle, prietenul eroului Ahile, pe vremea când grecii asediau Troia”, adaugă acesta.

Echipă internaţională

În sit au fost găsite urne cu capac şi vase de ofrandă  Foto: O. Thiel

În 2006, când Muzeul Judeţean de Istorie Maramureş a semnat un contract de colaborare cu Universitatea
„Ludwig Maximilianus” München din Germania, iar din 2007 au început efectiv lucrările, la care participă pe lângă arheologii maramureşeni coordonaţi de dr. Carol Kacso, studenţi români de la mai multe facultăţi din ţară şi specialişti nemţi şi polonezi.

Pentru prima dată în Europa de Sud-Est, arheologii au folosit „prospecţia magnetometrică”, adusă în România de specialiştii de la Universitatea din Poznan, Polonia. „Este o prospectare non-distructivă care relevă structurile existente, orientând cercetarea”, a punctat Kacso. „Pe scurt, aparatul le-a indicat cu exactitate arheologilor unde să facă săpături, nu să sape la întâmplare”, a adăugat arheologul.

Din situl arheologic au fost prelevate probe de polen şi alte materiale, care au fost deja duse la Universitatea din Heidelberg, Germania. „Se va face datarea cu radiocarbon şi analize izotopice pentru metal greu din polen. Dacă se va indica prezenţa metalelor grele, este clar că în Maramureş se practica mineritul în anul 1.400 î.Hr”, a subliniat Carol Kacso.