Asociaţie contra tunelului din Cluj

Construirea tunelului care va traversa centrul municipiului presupune exproprierea şi demolarea a 16 clădiri de locuinţe. Locatarii care urmează să fie expropriaţi îşi fac o asociaţie pentru a contesta decizia Primăriei în instanţă şi vor începe strângerea de semnături pentru blocarea acesteia.  

Comisia de urbanism a municipiului aprobat traseul final al proiectului de construire a unui tunel pe sub centrul oraşului. Decizia presupune expropierea a 16 imobile, de pe strada Moţilor 91-113, respectiv Clinicilor 62-68, în cazul în care proiectul va fi aprobat de consilierii locali în următoarea şedinţă ordinară. Proprietarilor nici nu le trece prin gând să se mute, urmând să se asocieze pentru a contesta hotărârea Primăriei în instanţă.

“Nu plecăm, stăm aici de o viaţă”

De când a aflat că va fi expropriată, Eva Misiac stă numai în casă. “Nu plecăm, stăm aici de o viaţă. Nu e normal ce se întâmplă, fiecare am investit în casele noastre şi nu dorim să o luăm de la capăt altundeva”, susţine locatara unuia dintre imobilele vizate. Şi băiatul femeii are aici o locuinţă renovată complet, modernizată, unde tânărul şi-a început o viaţă.
Nici Andreea Duminicioiu, managerul şi proprietarul localului “Origine”, de pe Moţilor 111, nu a primit vestea prea uşor, mai ales că a muncit trei ani pentru deschiderea şi amenajarea spaţiului.

Se vor lupta cu legea

Potrivit legii exproprierilor, proprietarul are două variante: acceptă din start o despăgubire fixată de stat sau merge la tribunal şi îşi pune speranţele într-o decizie favorabilă. Se pare că locatarii celor 16 imobile au ales cea de-a doua variantă. „Am început deja să discutăm noi între noi (locatarii-n.r.) şi ne vom înfiinţa asociaţie pentru a contesta în instanţă decizia Primăriei. Nici gând să plecăm de aici după ce am investit atâta”, spune Andreea Duminicioiu.

La rândul ei, Eva Misiac ne-a spus că familia sa, împreună cu ceilalţi proprietari ai imobilului, vor angaja un avocat pentru a contesta decizia municipalităţii.

Locatarii se gândesc şi la strângerea de semnături, prin care să se încerce blocarea proiectului. Totuşi, demersul lor ar putea fi zadarnic dacă noua lege, care dă dreptul statului să folosească bunul expropriat înainte de obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive, va fi promulgată.

„Am încercat să evităm expropierea locatarilor”

Exproprierea ar fi putut fi evitată numai în cazul în care tunelul s-ar fi prelungit cu câteva sute de metri, însă costurile ar fi fost astfel majorate cu 72 de milioane de euro, potrivit arhitectului Sorin Scripcaru, responsabilul pe partea urbanistică a proiectului. Despre imobilele ce urmează să fie demolate, arhitectul a spus că “majoritatea sunt case vechi cu parter, iar doar una singură are etaj. „Am încercat să evităm exproprierea lor, însă nu am găsit nicio altă soluţie”, a spus acesta. Preţul exproprierii este de circa cinci milioane de euro.

Tunel fără surse de finanţare

Tunelul care ar urma să elibereze centrul Clujului de traficul auto va costa, conform estimărilor proiectanţilor, 110 milioane de euro.

Sursa finanţării nu este însă cunoscută. Având o lungime de 1,8 kilometri, varianta aleasă, joi, de Comisia de Urbanism a Primăriei prevede că una dintre intrări în tunel se va face la intersecţia străzilor Moţilor cu Clinicilor, unde este programată exproprierea şi demolarea celor 16 imobile. Ieşirea din tunel se face pe Calea Dorobanţilor, în dreptul Tribunalului.

Totodată, maşinile care vin dinspre Aeroport spre Mănăştur vor intra în tunel la Regionala CFR şi vor ieşi la intersecţia străzilor Moţilor şi Clinicilor. Traseul subteran al celor două sensuri de circulaţie se desparte în zona Pieţei Unirii. Scutul care va realiza tunelurile va fora la 20 de metri adâncime. Exproprierile celor 16 imobile prevăzute în Planul Urbanistic ar urma să ridice costurile cu încă cinci milioane de euro.

Proiectanţi româno-belgieni

Proiectantul general este societatea belgiană Arcadis Gedas. Firma belgiană este asociată cu societatea ieşeană TGH . Partea de urbanism a fost subcontractată arhitectului clujean Sorin Scripcariu, iar pentru studiul geotehnic a fost aleasă compania clujeană Geosearch.