Asasinatul de la Neamţ, blocat în ADN

Criminaliştii se chinuiesc să obţină autorizaţii judecătoreşti pentru a putea preleva ADN de la Ioan Mironescu, bănuit că a comandat împuşcarea cămătarului Gheorghe Mararu. Asasinatul de la Piatra Neamţ ar putea fi elucidat până la nivelul celui care ar fi comandat crima dacă instanţele ar autoriza efectuarea unor teste ADN.

Potrivit procurorilor, Mironescu este cel care i-ar fi spus asasinului Cristian Chilat, zis Falău, că interlopul Gheorghe Mararu se află în local şi tot el i-ar fi dat pistolul. Mironescu este acuzat în acest dosar de complicitate la omor deosebit de grav. La 15 noiembrie 2010, cămătarul Gheorghe Mararu din Piatra Neamţ a fost ucis cu şapte gloanţe, iar fratele său, Bogdan, a fost grav rănit în urma unui atac armat al lui Cristian Chilat.

Raportul de expertiză

Din raportul de expertiză criminalistică întocmit, la 22 noiembrie 2010, de Institutul de Criminalistică din cadrul Poliţiei Române, a rezultat că pe muniţia ridicată cu ocazia cercetării la faţa locului, în localul în care a avut loc crima, a fost pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenind de la minimum trei persoane, în care este inclus şi profilul lui Chilat.

Cercetările au relevat că presupusul criminal Cristian Chilat era în relaţii de prietenie cu doi posibili suspecţi, Ioan Mironescu şi Mircea Vlad. Pentru a-i exclude de pe lista suspecţilor, procurorii le-au cerut să se supună unui test ADN, dar cei doi au refuzat recoltarea de probe biologice. În această situaţie, criminaliştii au cerut judecătorilor autorizarea prelevării de probe biologice din salivă în vederea stabilirii profilului genetic.

Precedent

La dosarul judecătorilor a fost depusă o decizie similară, privindu-l pe Dumitru Munga (40 de ani), dată de Tribunalul Bucureşti, la 28 mai 2009. Munga - deţinut la Penitenciarul Botoşani - era suspect într-un caz de viol, urmat de moartea victimei, din noaptea de 20 spre 21 februarie 1998. El ar fi pătruns prin efracţie în locuinţa victimei, Domnica Boancheş (83 de ani) din Vatra Dornei (Suceava), ar fi violat-o şi ar fi sugrumat-o.

În momentul în care s-a cerut prelevarea ADN-ului, Munga executa o pedeapsă de 30 de ani de inchisoare pentru două infracţiuni de omor deosebit de grav. Ambele victime, Eugenia Pojuga (83 de ani) şi Domnica Rusu (70 de ani), locuiau în apropierea oraşului Vatra-Dornei, fuseseră ucise în acelaşi mod ca şi Domnica Boancheş.

La 14 mai 2001, testat la poligraf, Munga a avut o reacţie specifică comportamentului simulat. La 13 aprilie 2009, transferat la Penitenciarul Giurgiu, Munga a refuzat recoltarea probelor biologice. Totuşi, chiar fără consimţământul său, judecătorii au încuviinţat recoltarea probelor biologice.

Conflicte

Procurorii au arătat că în Piatra Neamţ este de notorietate conflictul între fraţii Mararu şi persoanele din anturajul lor, pe de o parte, şi Ioan Mironescu şi apropiaţii săi, pe de altă parte. Acest conflict a degenerat într-o serie de agresiuni fizice de ambele părţi şi incendieri de autoturisme.

Totul a culminat, în noiembrie 2005, cu tentativa de omor prin împuşcare asupra lui Tiberiu Cristodorescu - din anturajul lui Mironescu. Cel care a apăsat pe trăgaci era Vasile Rodideal, naşul de cununie al lui Gheorghe Mararu. Replica a venit imediat, în februarie 2006, când împotriva lui Mironescu a avul loc o tentativă de omor prin împuşcare, fapte pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva fraţilor Mararu.

Refuzul instanţei

Procurorii au deschis două procese împotriva lui Ioan Mironescu şi unul împotriva lui Mircea Vlad. Primul dosar a fost respins, la 14 decembrie 2010, deoarece cei doi aveau calitatea de martori. Mironescu a arătat judecătorilor că are calitatea de martor care „nu reprezintă vreo formă de participaţie penală şi nu intră în sfera de cuprindere a calităţii de supect".

Despre agresiunile fizice şi incendierile de maşini din Piatra Neamţ el a  arătat că „nu a existat nicio stare conflictuală", iar aceste infracţiuni au rămas cu autor necunoscut. Despre tentativa de omor din februarie 2006, el a arătat că dosarul nu a fost soluţionat cu rechizitoriu.

Răzbunările continuă

Schimbările din poliţie nu afectează cu nimic activitatea interlopilor de la Neamţ. O cafenea din oraş a fost incendiată, săptămâna trecută, la două luni după ce un centru comercial al aceleiaşi proprietare a fost făcut scrum. În primul incendiu, Chilat a fost suspectul principal.

„Sunt creştin, îmi încalcă demnitatea"

Vlad Mircea a arătat că el este creştin ortodox practicant, absolvent de studii teologice, iar recoltarea de probe ADN într-o bază de date i-ar încălca demnitatea şi dreptul la intimitate.

"Nu trebuie neglijată posibilitatea utilizării frauduloase a mostrelor cu material genetic. Posibilitatea de a se fabrica mijloace de probă, prin acuzarea mea în mod nedrept, este cât se poate de reală", mai arată Mircea Vlad. După începerea urmăririi penale împotriva lui Mironescu, procurorii au revenit cu o nouă cerere de recoltare a probelor biologice.

La 14 ianuarie 2011, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa de soluţionare la Tribunalul Neamţ. La 15 noiembrie 2010, liderul interlopilor din Neamţ, Gheorghe Mararu, a fost ucis cu şapte gloanţe, iar fratele său, Bogdan, a fost grav rănit în urma unui atac armat al lui Cristian Chilat. Acesta ar fi luat pistolul folosit la asasinat de la Ioan Mironescu.

Un miliţian mai puţin

Mila pentru cămătari l-a costat funcţia pe Şoric

Asasinatul de la Piatra Neamţ a avut darul de a decapita conducerea Poliţiei Judeţene. Fostul şef al IPJ Neamţ, Aurelian Şoric, a fost destituit din Poliţie, săptămâna trecută, pentru imaginea negativă pe care a făcut-o acestei instituţii în urma scandalului de la Neamţ. Într-o conferinţă de presă, Şoric a afirmat că Gheorghiţă Mararu nu poate fi considerat interlop doar pentru că dă bani cu camătă. Mai mult, în urma acestui scandal, el i-a incitat pe şefii de post să-şi dea demisia dacă superiorii vor decide să-l dea afară.

Consiliul Superior de Disciplină al Ministerului de Interne a decis că poliţistul se face vinovat de 33 de abateri disciplinare. Printre acuzaţiile care i s-au adus lui Aurelian Şoric se numără interesul scăzut manifestat în anchetarea celor trei mari grupări infracţionale din judeţ şi neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi a dispoziţiilor superiorilor săi. Dar faptele care au atârnat cel mai greu în decizia măsurilor luate împotriva sa de şefii de Bucureşti au fost declaraţiile lacrimogene din presă făcute în apărarea cămătăriei, făcute imediat după asasinatul din14 noiembrie 2010 de la Neamţ.

Şeful Poliţiei Române, Liviu Popa, a declarat pentru „Adevărul" că „este păcat că există astfel de situaţii şi nu vom manifesta înţelegere pentru aşa ceva. Majoritatea poliţiştilor din România îşi fac datoria". Aurelian Şoric susţine că va contesta decizia şefilor.