Asalt asupra camerelor de gardă

Sub asediul zilnic a sute de pacienţi, cele mai multe unităţi de primiri urgenţe ale spitalelor s-au transformat în policlinici de cartier. Specialiştii în urgenţe sunt puţini şi lucrează ore în şir pentru rezolvarea unor cazuri banale. În plus, posturile în sistem sunt blocate.

Criza de cadre medicale se face simţită şi la nivelul medicilor de la urgenţe. Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Colegiul Medicilor România, această specializare este acoperită numai în proporţie de 40% cu specialişti. Camerele de gardă funcţionează cu personal insuficient sau cu rezidenţi. Medicii se văd siliţi să lucreze ore în şir pentru că unii dintre pacienţi vin direct la spital la cel mai mic semn de boală.

500 de pacienţi pe zi, la Floreasca

Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti este mereu plină. Cei 30 de medici, 120 de asistente şi 30 de rezidenţi acordă asistenţă medicală pentru 500 de bolnavi în fiecare zi.

Purtătorul de cuvânt al instituţiei, dr. Bogdan Opriţa, spune că „din cei 500 de bolnavi, numai 130 sunt cu adevărat urgenţe. Restul ar putea fi consultaţi şi de către medicii de familie”. 

Aneta V. a venit la spital fiindcă se simţea rău.  „Mă doare capul şi mi-e greaţă. Am venit direct la spital. Dacă m-aş fi dus mai întâi la doctorul de familie, aş fi stat tot atâtea ore şi mi-ar fi dat, poate, o trimitere la medicul specialist. Mai pierdeam o zi. Aici găsesc toţi specialiştii”, spune femeia.  

Aceeaşi situaţie şi la spitalele din provincie. Dr. Angel Trifan, şeful UPU SMURD Galaţi, spune că „din 299 de consultaţii acordate miercurea trecută numai 24 au necesitat stabilizare, adică ceea ce ar trebui să facă un medic la urgenţă”.

El afirmă că „la aceste false urgenţe sunt mobilizaţi medici şi asistenţi de care este nevoie în alte cazuri. Este anormal să chemi de pe secţie cardiologul de gardă, care are în supraveghere terapia unui infarct, pentru a se ocupa de o hipertensiune incipientă care nu pune în pericol viaţa pacientului. Cred că medicii de familie trebuie să se implice mai mult, iar în centrele de permanenţă să se facă gărzi”, mai spune dr. Trifan.

De partea cealaltă, dr. Cristina Isar, vicepreşedinta Centrului Naţional de Studii pentru Medicina Familiei, afirmă că este incorect să se dea vina pe medicii de familie. „Pacienţii percep problema lor de sănătate ca fiind una urgentă, prin urmare se duc la camerele de gardă”, a spus ea. 

Lipsă de medici

Prof. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), spune că supra­aglomerarea de la camerele de gardă este şi un efect al lipsei de medici specialişti de urgenţă.  „Medicii de urgenţe sunt puţini, iar cei care lucrează în sistem muncesc enorm.

Riscul apariţiei erorilor medicale pe fondul unei oboseli extreme este foarte mare”, a explicat prof. Astărăstoae. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte ar avea nevoie de 12 specialişti în medicina de urgenţă, însă nu are decât trei. Dr. Carmen Marcu, directorul medical al instituţiei, spune că „în cazul în care prinzi o gardă de 24 de ore după o tură de 7 ore ajungi să lucrezi mai mult de 30 de ore încontinuu. La camera de gardă vin cam 170 de pacienţi pe zi. Mulţi pentru simple dureri de cap. Şi mai fac şi scandal. Lucrăm în condiţii enorme de stres”, a conchis dr. Marcu. 

Deficit de specialişti la Vaslui şi la Iaşi

Una dintre cele mai importante instituţii sanitare din Moldova, Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan” din Iaşi funcţionează numai cu doi medici angajaţi, deşi organigrama prevede cinci posturi.

 „Funcţionăm cu doi medici, restul până la cinci sunt împrumutaţi din alte judeţe”, a explicat managerul spitalului, dr. Lucian Popa.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui numai 65% dintre posturile destinate medicilor sunt ocupate. „Ne descurcăm din ce în ce mai greu. Sperăm că se va reveni asupra deciziei privind blocarea posturilor din sistemul sanitar, deoarece unitatea se confruntă cu o criză de personal medical fără precedent”, a spus dr. Carmen Rotaru, directorul medical al instituţiei.

Ministerul susţine că nu sunt probleme

Chiar dacă Executivul a dat în decembrie anul trecut o ordonanţă de blocare a posturilor bugetare până la 31 decembrie 2009, decizie care afectează şi instituţiile sanitare, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că nu sunt probleme la angajarea în sistem.

„Este foarte simplu. Dacă un manager de spital are nevoie de un post în plus, ne solicită asta în scris. La rândul nostru, facem demersuri către Ministerul Muncii şi cel de Finanţe pentru deblocarea respectivului post”, ne-a explicat Mihai Ursa, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. El subliniază că, la sfârşitul anului 2008, numărul posturilor libere din sistem era de 24.000, pentru care erau depuse numai 43 de cereri de angajare.

Reprezentanţii breslei spun că poate părea simplă o astfel de metodă, dar că ea duce la birocratizare excesivă. Prof. Vasile Astărăstoae este de părere că: „În cazul în care eu cer acum deblocarea unui post, el va putea fi ocupat de-abia în mai, prin concurs. Aceasta pentru că astfel de cereri se centralizează la Ministerul Sănătăţii o dată pe lună, plus încă o lună cât stă cererea la Ministerul Muncii şi la cel de Finanţe. Apoi trebuie dată o hotărâre de guvern. După aprobare trebuie dat un anunţ în publicaţiile medicale. Urmează o perioadă de 30 de zile pentru înscriere şi validarea dosarelor, plus încă 15 zile pentru organizarea examenului”.

Ultima specializare aleasă la rezidenţiat

El a adăugat că, deşi salarizarea medicilor de urgenţă a crescut din octombrie 2008, ajungând la 2.000 – 3.000 de lei pe lună, venitul nu acoperă efortul şi responsabilitatea foarte mare. „Aşa se explică de ce specializarea Urgenţe este şi ultima aleasă la rezidenţiat“, mai spune prof. Astărăstoae.;A contribuit Secţia Corespondenţi

Top 5 cauze ale aglomeraţiei

1.Medicii de familie nu se implică.
2.La centrele de permanenţă nu se fac gărzi.
3.Populaţia nu are un comportament sanitar adecvat.
4.Puţini medici specializaţi în medicină de urgenţă.
5.Posturile de medici de urgenţă, blocate.

Citiţi mâine în Adevărul! Secretele Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, unde a început scandalul „Moartea domnului Constantinescu“