Armele USL împotriva lui Traian Băsescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Desen realizat de Vali Ivan
Desen realizat de Vali Ivan

PSD şi PNL ar putea profita de procedurile complicate şi de absenţa unor termene clare pentru a întârzia întoarcerea preşedintelui suspendat la Cotrocenil.

Chiar dacă la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu nu a fost cvorum, PSD şi PNL au la dispoziţie pârghii pentru a întârzia întoarcerea acestuia la Cotroceni.

Revenirea lui Băsescu în fruntea ţării poate fi îngreunată de o serie de proceduri existente în legislaţie înainte de referendum, dar şi de o serie de reglementări introduse de curând.

Potrivit procedurii, Biroul Electoral Central, care va finaliza cel mai probabil astăzi numărătoarea voturilor, va trimite procesul-verbal la Curtea Constituţională.

Judecătorii Curţii Constituţionale se vor reuni şi vor studia actele venite de la Biroul Electoral Central, dar şi sesizarea prin care USL cere validarea referendumului, fapt echivalent cu demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Aici ar putea să apară un prim obstacol. Potrivit legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, deciziile referitoare la validarea unui referendum se iau cu o majoritate de două treimi din voturi, adică şase din nouă.

Patru dintre magistraţii Curţii provind din actuala Putere, patru din Opoziţie, iar unul a fost propus de UDMR. O parte dintre deciziile Curţii Constituţionale au fost luate cu cinci voturi contra patru, ceea ce nu ar limpezi apele în cazul referendumului. Pe de altă parte, nu întotdeauna votul judecătorilor s-a suprapus cu interesul formaţiunii care i-a numit, existând inclusiv situaţii în care deciziile s-au luat cu nouă voturi „pentru".

Parlamentul nu are termen

Decizia Curţii Constituţionale va fi trimisă, ulterior, Parlamentului. Legislativul are dreptul de a hotărî calea de urmat potrivit unei hotărâri a majorităţii USL- UDMR- UNPR. Această prevedere a fost inclusă în hotărârea privind desfăşurarea referendumului şi a fost acceptată de Curtea Constituţională. O asemenea hotărâre este pur formală, pentru că, dacă Parlamentul ar da un verdict diferit de cel al Curţii, hotărârea ar ajunge tot pe masa magistraţilor constituţionalişti.

Singura problemă este că nu există un termen în care Parlamentul trebuie să se întrunească în plen pentru a lua act de decizia Curţii Constituţionale.
Sesiunea ordinară a Parlamentului începe la 1 septembrie, iar, potrivit Constituţiei, convocarea în sesiune extraordinară poate fi făcută doar de preşedinţii celor două Camere, Petru Filip şi Valeriu Zgonea, ambii din partea USL.

PDL a invocat posibilitatea ca parlamentarii acestui partid să convoace sesiunea extraordinară. Şansele unei asemenea mişcări neconstituţionale sunt destul de mici. Democrat-liberalii nu au majoritate parlamentară, iar în toată această bătălie, USL mai are o armă. La începutul bătăliei politice, Monitorul Oficial a trecut de la Parlament la Executiv şi este greu de crezut că Secretariatul General al Guvernului va accepta acte care să fie semnate de vicepreşedinţii Camerelor din partea PDL.

Paşii procedurali

- Biroul Electoral Central va finaliza numărătoarea voturilor, după centralizarea datelor din teritoriu.
- Biroul Electoral Central va transmite procesul-verbal cu rezultatul referendumului Curţii Constituţionale, care se va întruni într-o şedinţă specială.
- Curtea Constituţională urmează să decidă, cu două treimi din voturi,  dacă validează sau nu referendumul, după ce va judeca şi eventualele contestaţii.
- Decizia Curţii Constituţionale va fi trimisă Parlamentului.
- Parlamentul are dreptul de a decide calea de urmat, potrivit unei reglementări validate, recent, de Curtea Constituţională.
- Nu există nicio reglementare privind termenul în care Parlamentul trebuie să se întrunească.
- Dacă Parlamentul emite o hotărâre care contravine deciziei CCR, această hotărâre va ajunge tot pe masa Curţii Constituţionale.

Antonescu: CCR are de luat o decizie grea

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că oricare va fi decizia CC legată de referendum, nu trebuie ca această instituţie să fie culpabilizată, precizând că decizia va fi una grea. Crin Antonescu a susţinut că preşedintele suspendat Traian Băsescu ar fi trebuit să-şi dea demisia după votul masiv împotriva sa. „Sunt un om politic care în mai multe rânduri am criticat decizii ale Curţii Constituţionale.Indiferent care va fi decizia Curţii Constituţionale nu va trebui să o culpabilizăm", a spus Antonescu. „Curtea are de luat o decizie grea şi nu este vina ei, Curtea va trebui să ţină cont de foarte multe lucruri, între care unele nu sunt clare şi nu sunt clare nu din vina Curţii", a spus Antonescu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite