Armata bugetarilor-fantomă (UPDATE)

Armata bugetarilor-fantomă (UPDATE)

Guvernul a anunţat reducerea a peste 10.500 de posturi din agenţii, din care 1.600 nu sunt ocupate. Luaţi de euforia concedierilor, membrii Executivului au pus la grămadă locurile vacante cu cele ocupate. Ca să le iasă socoteala, au numărat şi disponibilizările din companii. Preşedintele Traian Băsesc îl contrazice pe Boc în această privinţă!

Guvernul a transmis, ieri, o centralizare oficială ce arată că 15% din posturile disponibilizate nu sunt, de fapt, ocupate. Locurile vacante din ministere au fost pentru multă vreme o portiţă de umflare a veniturilor angajaţilor.

Citiţi şi:

• Peste 9.000 de persoane vor fi disponibilizate în urma restructurării agenţiilor
• Liderii autorităţilor locale nu vor respecta concedierile propuse de Executiv
• Institutele de cercetare nu mai primesc bani de la stat de la 1 ianuarie 2010
• Statul intră în concediu fără plată
• Cel mai mare "concediu colectiv" din istorie
• FMI: scăderea economică în România va fi de 8-8,5% în 2009
• Poliţiştii protestatari din faţa MAI au aruncat cu bomboane în ţinte

Potrivit ministrului Dezvoltării, Vasile Blaga, aceştia foloseau posturile libere, dar bugetate, pentru a-şi „suplimenta“ câştigul. „În multe ministere, ca să-şi poată da premii, aveau mai multe posturi bugetate, deci prevăzute în fondul de salarii“, a precizat Blaga. Numărătoarea Guvernului nu corespunde datelor anunţate, miercuri, de ministere, însă Apărarea, Justiţia şi Turismul nu şi-au transmis atunci modificările de structură.

Executivul spune că ar fi vorba despre o reducere de 10.554 de posturi de la toate agenţiile şi din aparatele proprii ale ministerelor. Din acestea, 1.583 sunt posturi neocupate. Palatul Victoria a mai transmis că economiile realizate la bugetul de stat se ridică la aproximativ 52 de milioane de euro pentru un an financiar.

Personalul TESA, primul sacrificat

Primii care vor pleca din funcţii vor fi cei care formează personalul tehnic, economic şi socio-administrativ  (TESA): de la portari şi femei de serviciu până la electricieni şi şoferi.

Urmează persoanele care îndeplinesc vârsta legală de pensionare, dar care, din varii motive, sunt încă în funcţie. Potrivit ministrului Sănătăţii, niciun medic sau asistent medical nu va fi disponibilizat. „Din structurile care se comasează, în principal, se va reduce personalul TESA. Sunt 6 institute de sănătate publică, evident nu vom reduce personal medical, asta vreau să fie foarte bine înţeles“, a spus Bazac.

Alţi miniştri au anunţat că iau în calcul pensionarea forţată. „În principiu, unul dintre criteriile ce vor fi avute în vedere la disponibilizare va fi acela al persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare“, a declarat ministrul Muncii, Marian Sârbu. 

Lipsă de transparenţă

În lipsa unei centralizări transparente şi în lipsa datelor comunicate de cele trei ministere menţionate mai sus, nu rămâne decât să credem Guvernul pe cuvânt. Miercuri, fiecare ministru a venit cu abordarea personală, cu introduceri „de încălzire“, lăsând cifrele mai la urmă sau inserându-le greoi în discurs. Câţiva au reuşit să păstreze coerenţa, în timp ce majoritatea doar au mimat-o. La capitolul economisire, lucrurile sunt mai neclare ca niciodată.

Dacă la unele ministere s-au anunţat reduceri de cheltuieli, la altele – precum Economia şi Transporturile – acestea sunt prea greu de estimat. Potrivit reprezentanţilor Executivului însă, se mai scutesc alte 100 de milioane de euro, ca urmare a includerii veniturilor proprii ale agenţiilor la bugetul de stat. Măsurile luate în şedinţa de Guvern de miercuri nu vizează societăţile comerciale şi companiile la care statul este acţionar.

Potrivit Guvernului, acestea vor fi tratate separat, din cauza regimului juridic şi financiar diferit. Cu toate acestea, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat cele 5.400 de restructurări de la companiile aflate în subordine ca şi cum acestea ar fi parte din aceeaşi măsură. Cele 115 posturi reduse din agenţii au fost amintite în treacăt de Videanu, la insistenţa reporterilor.

Şeful Economiei a declarat că se vor găsi variante de reangajare. „Vom încerca să găsim soluţii alternative. Deja au fost demarate obiective de investiţii în infrastructură în zonele unde se fac restructurări. O parte din oamenii disponibilizaţi au fost absorbiţi de către societăţile de construcţii. Continuă acest mecanism de absorbire în procesul investiţional pe infrastructură“, a declarat Videanu.

Campioni la reducerea posturilor neocupate sunt miniştrii Dan Nica, Ion Bazac, Nicolae Nemirschi, Vasile Blaga, dar şi Guvernul, la nivelul agenţiilor din subordine. Astfel, de la Interne pleacă aproximativ 100 de oameni, iar 1.125 de posturi vacante sunt reduse.

Ministrul Nica a precizat, însă, că va mai reduce din numărul de directori. „Eu cred că o instituţie funcţionează foarte bine dacă are un director şi un înlocuitor“, a spus Nica.

Cei mai mulţi oameni vor pleca de la Muncă (1.316) şi de la Agricultură (1.220), în condiţiile în care ministrul Ilie Sârbu intenţionează o reducere suplimentară a angajaţilor din Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, de 20%. „Această propunere o vom discuta cu sindicatele în perioada imediat următoare“, a spus Sârbu.

În multe ministere, ca să-şi poată da premii, aveau mai multe posturi bugetate, deci prevăzute în fondul de salarii.

Vasile Blaga
ministrul Dezvoltării Regionale

În principiu, unul dintre criteriile avute în vedere la disponibilizare va fi acela al persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Marian Sârbu
ministrul Muncii

Nu vom reduce personal medical, asta vreau să fie foarte bine înţeles.

Ion Bazac
ministrul Sănătăţii

Eu cred că o instituţie funcţionează foarte bine dacă are un director şi un înlocuitor.

Dan Nica
ministrul Administraţiei şi Internelor

Toamna se numără şomerii

Legea restructurării agenţiilor este unul dintre cele patru acte normative pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea, la 2 septembrie, în Parlament. Din pachet fac parte şi legea salarizării unice, cea a pensiilor în sistemul public, dar şi actul normativ ce interzice cumulul dintre pensie şi salariu la stat.

Guvernul a transmis, ieri, că toate concedierile se vor face după legile în vigoare şi că procesul de restructurare a agenţiilor a vizat doar acele instituţii cu personalitate juridică distinctă şi cu buget propriu.

Pentru restructurarea acestora trebuie elaborat un act normativ (hotărâre de guvern sau proiect de lege). Acesta trebuie să treacă de Parlament, pentru ca deciziile să fie aplicate. În privinţa agenţiilor din componenţa ministerelor, acestea pot fi restructurate prin ordin al fiecărui ministru, care trebuie să elaboreze, mai întâi, standardele de cost, cu toate criteriile
disponibilizărilor.

Educaţia, din nou la fundul grămezii

Un învăţător debutant e plătit în acest moment cu aproape 1.000 de lei pe lună. Dacă spera să primească 1.500 de lei, ca urmare a aplicării legii de majorare cu 50% a salariilor adoptată în 2008 de Parlament, ar trebui să lase iluziile deoparte. Aceasta pentru că va primi fix 780 de lei dacă actualul proiect al legii unice de salarizare va fi aplicat.

„Ni s-a spus că avem salarii mai mari decât ar trebui”, a declarat ieri Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, la ieşirea de la discuţiile cu ministrul Muncii, Marian Sârbu. Isvoranu a adăugat că această ultimă reducere a coeficienţilor reprezintă o lipsă de respect faţă de sistemul educaţional, învăţământul preuniversitar ajungând la baza piramidei de salarizare.

Un alt şut dat Educaţiei

Potrivit liderilor sindicali, cea mai mare creştere din învăţământ este, conform noului proiect, de 5% pentru cei cu vechime maximă, iar dacă această ultimă formă va fi aplicată, majoritatea cadrelor didactice vor avea salarii mai mici decât în prezent. Cea mai drastică reducere a fost operată însă la coeficienţii salariali din învăţământul universitar – între 18 şi 25%, aplicate la salariul minim brut pe economie de 600 de lei.

Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a declarat că doar profesorii universitari se află în jumătatea superioară a grilei de salarizare, având coeficientul 7,7, restul cadrelor didactice universitare aflându-se în jumătatea inferioară, ceea ce îi nemulţumeşte. „Foarte multe categorii de bugetari sunt afectate de această ultimă ajustare a coeficienţilor, politicul a mai tras un şut educaţiei“, a spus Hadăr.

Coeficienţii din proiectul Legii unice au fost reduşi cu până la 25% miercuri, după analiza financiară făcută la Finanţe. O altă reducere cu 40% a avut loc în iunie.