Armata Română caută soldaţi

Tinerii români se angajează în armată pentru că preferă un loc de muncă sigur, bine plătit şi posibilitatea de a face carieră. Aproape zece mii de tineri s-au înrolat în Armata Română în ultimii doi ani, de când s-a desfiinţat serviciul militar obligatoriu. 

Ministerul Apărării a început pe 1 octombrie o intensă campanie pentru recrutarea a 2.000 de soldaţi şi gradaţi profesionişti. Candidaţii trebuie să fi absolvit cel puţin zece clase, să aibă cazierul curat şi o stare de sănătate corespunzătoare. Salariul pleacă de la 1.136 de lei net, cu tot cu sporuri.

Spre deosebire de Ministerul Internelor, la Ministerul Apărării nu se cere să ai stagiul militar satisfăcut. Procesul de selecţie include teste medicale, psihologice şi de verificare a potenţialului fizic.

În primul rând, este vorba de un traseu utilitar – aplicativ, de genul unei piste cu obstacole, care include şi sărituri în lungime, aruncare de mingi, mers în echilibru, tracţiuni în braţe (pentru băieţi), respectiv flotări (pentru fete). A doua probă fizică este o alergare de rezistenţă de 2.000 de metri.

După ce trec probele de selecţie, tinerii optează pentru o anumită garnizoană şi pentru o anumită armă. Recruţii care nu au făcut armata parcurg un curs introductiv de două luni. După stagiile de pregătire de bază, soldaţii încheie cu Ministerul Apărării un contract de muncă pe durata a patru ani. La expirarea acestuia, prelungirea se va face cu acordul ambelor părţi.

Câştigul net - cel puţin 1.136 de lei pe lună

Salariul soldaţilor şi al gradaţilor voluntari include solda, alocaţia de hrană şi diverse sporuri – de izolare, de noapte, de radiaţii, pentru salturile cu paraşuta sau pentru îmbarcarea pe nave.

Sistemul de salarizare ne este prezentat de căpitan-comandorul Tiberiu Frăţilă, locţiitorul şefului Direcţiei Relaţii Publice din Ministerul Apărării. Pentru un militar voluntar, solda este mică (circa 630 de lei pe lună), dar câştigul e rotunjit de alocaţia de hrană şi de sporuri. Un soldat aflat la începutul carierei poate câştiga cel puţin 1.136 de lei net - inclusiv alocaţia de hrană. După cinci ani de vechime, la soldă se mai adaugă 200 de lei.

Una dintre atracţiile carierei de soldat voluntar este dreptul de a beneficia de programul de construcţii de locuinţe
proprietate personală, derulat de Ministerul Apărării pentru angajaţi. 

Aceşti soldaţi primesc de la Ministerul Apărării şi o compensaţie pentru chirie, care se adaugă la salariul soldatului şi merge până la 50 la sută din soldă. Programul de muncă al unui soldat voluntar este similar celui al cadrelor militare – opt ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână.

Studenţi şi soldaţi

Doi dintre soldaţii voluntari, angajaţi de un an la Batalionul 2 Infanterie, din Bucureşti, spun că au ales armata pentru că e o slujbă sigură. Mihaela Georgescu (21 de ani) a venit de la Călăraşi, iar Valentin Stan (22 de ani) – de la Piteşti.

Cei doi recruţi au absolvit licee de chimie-biologie şi acum sunt studenţi la Drept, respectiv Psihologie. Aparent, nicio legătură cu milităria. Ce i-a îndemnat totuşi să se angajeze în Ministerul Apărării? “Acum un an, când am început eu, a fost o campanie de mediatizare extraordinară pentru cariera militară. Mulţi tineri au optat pentru asta. E un serviciu sigur, de viitor, nu e ca la patron – după câteva luni să te dea afară”, spune Valentin.

Mihaela a ţinut cont de sfaturile familiei: “Tatăl meu e agent de poliţie şi mi-a spus să mă angajez oriunde, numai în poliţie nu. Iar fratele meu a fost militar în termen şi mi-a spus că e bine în armată. Eu sunt o fire mai băieţoasă, nu ştiu să fac altceva”.

Ambii tineri consideră că şi-au ales bine cariera şi ar dori să devină cel puţin subofiţeri. Dar nicio şcoală, nici măcar o facultate, nu garantează ascensiunea în cariera militară. Poţi să fii absolvent de facultate şi să fii subofiţer sau chiar simplu soldat.

Doi candidaţi pe un loc

La ultima serie de încorporare, cea din septembrie, s-au înscris 5.000 de candidaţi pentru 2.623 de locuri. În 2009, armata va angaja alţi 4.500 de soldaţi şi gradaţi, în toate armele şi specialităţile militare, cum ar fi geniu, comunicaţii şi informatică, artilerie, infanterie, tancuri, marină, radiolocaţie, paraşutişti etc.

Foarte multe locuri sunt la infanterie, geniu sau comunicaţii. În schimb, la scafandri sunt numai vreo 10-15 locuri. “După ce-i formăm noi ca scafandri, ei pleacă la firme private, pentru că primesc mai mulţi bani. Armata nu poate intra în competiţie cu multe alte instituţii, dar oferă stabilitatea locului de muncă”, explică şeful Serviciului Recrutare din SMG, colonelul Adrian Bălălău.

Publicitate

Campania de mediatizare a costat Ministerul Apărării 616.000 lei şi va fi derulată pe posturile de radio şi de televiziune. Spoturile publicitare vor fi difuzate în toată perioada în care armata va face recrutări.