Arheologii clujeni au scos la lumină cea mai mare aşezare din epoca bronzului

Potrivit arheologului clujean Mihai Wittenberger, săpăturile au fost favorizate de proiectul unei firme austriece de ridicare a unei fabrici de materiale de construcţie. Bordeiele, denumite şi

Potrivit arheologului clujean Mihai Wittenberger, săpăturile au fost favorizate de proiectul unei firme austriece de ridicare a unei fabrici de materiale de construcţie. Bordeiele, denumite şi cenuşare, sunt încăperi subterane mari de locuit, pentru familii numeroase, de agricultori şi metalurgi. Numeroasele materiale ridicate de la faţa locului duc la concluzia că aşezarea aparţine epocii bronzului târziu, identificat în perioada 1400-1200 înainte de Hristos. Cioburi de vase, unelte din os şi bronz, sfredel, mojar, cuptoare şi matriţe de tuf vulcanic, pentru turnarea bronzului, fragmente de lemn ars, zgură de bronz, groapă rituală.
Transilvania este cunoscută pentru atelierele de turnare a bronzului, dezvoltate în special în jurul Văii Arieşului, unde se aflau şi numeroasele minereuri de cupru şi zinc, care le furnizau materia primă, dar şi tuful vulcanic pentru matriţe. Locuitorii acelei perioade deţineau cunoştinţe avansate de prelucrare a metalelor, aduse din zona Niprului, chiar înaintea altor zone din Europa Occidentală. Pe teritoriul ţării noastre au fost identificate artefacte antice din bronz, în greutate de peste cinci tone, în timp ce aceeaşi cantitate s-a strâns, pe tot restul teritoriului Europei, în Peninsula Iberică, nordul Italiei şi Grecia.