Arădenii aşteaptă daruri la masa de Ajun

Familiile se adună în această seară în jurul bradului, împodobit cu turtă dulce după ce masa este plină de bunătăţi

Crăciunul este marcat la Arad printr-o masă bogată, din care nu lipsesc friptura de porc, sarmalele, cozonacul, fructele, dulciurile şi, bineînţeles, băutura.

Pregătirea mesei de Crăciun este un moment important pentru arădeni. Astfel, pe lângă nelipsitele fripturi sau cârnaţi afumaţi, pe o masă tradiţional arădeană se găsesc neapărat sarmale din foi de varză murată şi muşchi de porc umplut cu cârnaţi. „Pe lângă felurile principale, se servesc diferite preparate, aperitive, de asemenea, pe bază de carne de porc, cum ar fi: lebăr, tobă, slănină cu boia, şunculiţă“, ne-a declarat Nicolae Chiş, şef de sală la restaurantul Best Western Central. Se mai obişnuieşte să se servească şi salată de vinete, salată de boeuf. În fine, masa de  Crăciun se încheie cu o felie de cozonac şi cu prăjituri şi tort.
„Cozonacul se face din făină, ouă, zahăr, unt, lapte şi drojdie. Este un aluat dospit parfumat cu rom, vanilie, coajă lămâie sau de portocală. Aluatul este umplut cu nuci măcinate, stafide, mac, rahat sau cacao. Acesta este mirosul Crăciunului. Cel al cozonacilor“, ne-a spus Magdalena Mic. Prăjiturile preferate de arădeni sunt cremeşul, tortul cu cremă de nuci şi haioşul cu nuci şi dulceaţă.În ziua de 24 decembrie, familiile de bulgari din localitatea Vinga nu mănâncă decât mâncăruri de post. Se fac 12 feluri de mâncare, pentru fiecare lună din an câte una, din mazăre, fasole, nuci, alune şi prune uscate. Prăjitura de post specifică acestei seri este „Baniţa“.

Usturoi şi napolitane
Slovacii din oraşul Nădlac încep seara de Crăciun mâncând un căţel de usturoi, ca să fie sănătoşi tot anul. De pe  masa lor nu lipsesc napolitanele cu miere, Sauerkrauta, adică supă cu ciuperci, şuncă, prune şi smântână, crapul umplut, care este felul principal şi berea sau rachiul. Cina ţine numai o oră, între 18.00 şi 19.00. La ora 19.00 sună dintr-un clopoţel şi toată familia se mută în jurul bradului pentru a deschide cadourile. Etnicii germani din localitatea Horia spun că zilei de Ajun i se mai spune şi „Stomac gras“ sau „Stomac plin”, existând credinţa că cine nu mănâncă bine în această zi va fi toată noaptea deranjat de spiritele rele.
În această zi se mănâncă plăcintă cu scorţişoară şi fructe de pădure, carne de gâscă şi porc, felii mari de pâine prăjită cu nuci, struguri şi fructe uscate. Se face şi o pâine specială cu multe fructe uscate şi cu multe condimente, numită Stollen.

Meniu tradiţional
Şi restaurantele s-au pregătit pentru această zi specială, însă tot cu bucate tradiţionale, şefii de sală spunând că asta îşi doresc clienţii. Astfel, Restaurantul Best Western Central a pregătit un meniu format din aperitive – mezeluri de porc, sărmăluţe cu costiţă afumată şi mămăliguţă, muşchiuleţ umplut cu pastă de cârnaţi şi compot de prune şi cozonac.