Apocalipsa meteo va lovi România în numai 20 de ani

Apocalipsa meteo va lovi România în numai 20 de ani

Seceta şi inundaţiile, care au atins în ultimii ani cele mai grave cote din istoria măsurătorilor din România, vor deveni din ce în ce mai agresive. Dezastrele cauzate de vreme vor fi amplificate prin defrişări şi vor apărea din ce în ce mai multe fenomene de torenţialitate şi alunecări de teren. Zece judeţe din România vor fi aride peste 20 de ani şi valurile de căldură, zilele friguroase, ploile abundente şi intensificăril

Toate aceste catastrofe au fost anunţate oficial de autorităţile române în ultimele şase luni, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme. În lipsa unor măsuri de prevenire, unele din ele vor avea loc, în timp ce altele pot izbucni în orice clipă.

Potrivit ultimelor rapoarte privind evoluţia climei în România, unele din aceste schimbări ireversibile nu vor avea loc într-un viitor îndepărtat, ci sunt cât se poate de actuale, iar autorităţile române trag deja semnale de alarmă privind intensificare fenomenelor meteo extreme.

Zece judeţe din România vor fi aride peste 20 de ani

Cea mai recentă atenţionare a venit din partea Administraţia Naţională Apele Române, care a spus luni, că din datele pe care le deţine, regimul debitelor râurilor va suferi modificări datorită schimbării precipitaţiilor şi creşterii evapotranspiraţiei reale, în sensul că  "fenomenele extreme se vor amplifica".

O altă avertizare, la fel de serioasă, bazată pe cele mai recente studii europene, este că în cel mult 20 de ani, zece judeţe ale României vor deveni aride,  iar producţia cerealelor  va scădea cu 40%.

Anunţul a venit de la ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, pe 7 februarie, la Craiova, când oficialul român a declarat că, potrivit unui studiu realizat la nivel european, cele mai afectate regiuni de fenomenul deşertificării vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei şi Dobrogea cu prelungire în sudul Moldovei.

"Cel mai cuprinzător studiu din Europa privind efectele încălzirii globale arată că zece judeţe ale României vor deveni aride în următoarele două decenii. Studiul, care a fost elaborat de specialişti din 13 institute europene de meteorologie şi hidrologie, printre care şi România, arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale şi multe din aceste zone riscă să devină aride", a declarat Nemirschi.

Ministrul(foto stânga) a mai avertizat în acest context că "va trebui să reluăm la modul serios studiile privind irigaţiile, nu neapărat cele clasice, astfel încât să stopăm un pic fenomenul deşertificării şi să ne pregătim un pic pentru ceea ce va urma în anii următori".

Potrivit lui Nemirschi, modificările la nivelul solului şi al climei vor avea influenţe asupra culturilor agricole, astfel peste 20 de ani se estimează că producţia cerealieră va fi de 60 la sută din cea obţinută acum.

Încălzirea globală, mama tuturor relelor

Majoritatea fenomenelor meteo extreme la nivel mondial sunt provocate de creşterea temperaturii globale. În România, potrivit Ghidului 29/2008 privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC),  din 1901 până în 2000 temperatura medie anuală globală a crescut cu 0,6 grade Celsius. Potrivit statisticilor guvernamentale, în România încălzirea a fost mai pronunţată în sudul şi estul ţării, ajungând până la 0,8 grade Celsius.

Pe fondul acestei încălziri, în ultimii 9 ani (2000-2007) s-au înregistrat la nivelul României două evenimente extreme opuse, seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005, iar în anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaţionale în România.

Cancer, epidemii, contaminări chimice

Efectele negative ale schimbărilor climatice din România, manifestate prin valuri de căldură intensă, zile friguroase, fenomene meteorologice extreme(inundaţii datorate ploilor abundente, intensificări de vânt), se răsfrâng asupra sănătăţii, segmentele mai puţin înstărite ale societăţii, precum şi cele biologic mai fragile (copiii şi persoanele în vârstă) fiind cele mai vulnerabile la aceste efecte.

Potrivit ghidului elaborat de Ministerul Mediului, efectele fenomenelor meteo extreme vor fi pe termen scurt creşterea numărului de decese, acutizarea unor afecţiuni cronice (în special cele cardiovasculare şi respiratorii) sau apariţia unor afecţiuni induse de vectori (malaria) şi epidemiile hidrice.

Zonele cele mai afectate de valurile de căldură sunt mai ales cele urbane, în care zonele verzi s-au diminuat, iar construcţiile urbane din beton şi asfaltul străzilor duc la absorbţia intensă a radiaţiei solare, pe care o acumulează şi o eliberează noaptea. În acelaşi timp, şi transportul urban contribuie la aceste efecte, în condiţiile în care numărul de autoturisme a crescut anual, semnificativ, în România, mai spun datele guvernamentale.

Iată cum ilustrează Ministerul Mediului efectele negative ale fenomenelor meteo extreme:
   ▪ în general, populaţia săracă este mai vulnerabilă, iar bătrânii sunt mai vulnerabili la caniculă şi copiii la bolile diareice
   ▪ "valurile de căldură" generează probleme respiratorii, mortalitate şi morbiditate provocate de stresul termic
   ▪ verile mai fierbinţi (şi iernile mai blânde) influenţează dezvoltarea agenţilor patogeni, bacteriilor şi creşterea numărului de boli infecţioase (chiar apariţia de epidemii)
   ▪ verile mai lungi conduc la creşterea expunerii la radiaţii UV, cu efecte directe asupra sănătăţii pielii (cancer de piele)
   ▪ creşterea incidenţei afecţiunilor respiratorii şi a celor cardiovasculare, a afecţiunilor cutanate şi a tulburărilor endocrine
   ▪ impact asupra sănătăţii mintale (acutizarea anumitor afecţiuni psihiatrice)
   ▪ creşterea riscului de apariţie a unor afecţiuni cauzate de calitatea apei în timpul inundaţiilor (boli diareice, hepatită virală A etc.)
   ▪ contaminarea mediului cu substanţe chimice periculoase din locurile de depozitare (în timpul inundaţiilor sau al furtunilor)

Seceta şi inundaţiile, din ce în ce mai agresive

Fenomenele extreme au schimbat în ultimii ani faţa României:
   ▪ în anul 2005 - inundaţii istorice pe râurile interioare, care au condus la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi pagube materiale în valoare de 6 miliarde lei;
   ▪ în anul 2006 - inundaţii istorice pe sectorul românesc al fluviului Dunărea, care au condus la pagube materiale în valoare de 746 milioane lei;
   ▪ în anul 2007 - cea mai gravă secetă din România din ultimii 60 de ani.

Potrivit ghidului elaborat de Ministerul Mediului, deşi în ultimii 40-50 de ani s-au mai produs viituri importante în majoritatea bazinelor hidrografice, niciodată în ultimii 100 de ani viiturile nu s-au întins pe o durată atât de mare de timp (din februarie şi până în septembrie) şi pe un areal atât de mare faţă de anul 2005.

În bazinul râului Trotuş viitura produsă atunci a atins valori excepţionale, debitul maxim şi volumul viiturii având valorile cele mai mari din tot şirul de măsurători existent.  De asemenea, pe râurile Putna, Râmnicu Sărat şi Cricovul Sărat s-au produs cele mai mari viituri înregistrate în decursul timpului.

Viitura din aprilie-mai 2006 de pe Dunăre reprezintă cea mai importantă viitură produsă în perioada de observaţii 1840-2006.

Totalul resurselor de apă din râurile interioare  este în medie multianulă de circa 40.000 milioane m3. La acestea se mai adaugă Dunărea (175.000 milioane m3),  lacurile de acumulare (6.300 milioane m3), apele subterane (850 milioane m3), astfel că resursa de apă utilă a României este de 7.150 milioane m3 anual.

Însă resursele de apă sunt repartizate neuniform pe teritoriul României. Dacă adaugăm gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă şi poluarea semnificativă a unor râuri interioare, avem principalele motive pentru care care zone importante ale ţării nu dispun de surse suficiente de alimentare cu apă în tot cursul anului, mai ales în perioadele de secetă sau în iernile cu temperaturi scăzute.

Toate aceste fenomene tind să se amplifice.  De aceea, autorităţile române derulează în prezent lucrări de protecţie a populaţiei şi a bunurilor precum:
   ▪ construcţii de diguri, a căror lungime desfăşurată măsoară 9.920 km
   ▪ regularizări de albii însumând 6.300 km
   ▪ 217 lacuri de acumulare nepermanente, dispunând de volume de atenuare a viiturilor de 893 milioane m3
   ▪ 1.232 de lacuri de acumulare permanente care dispun de volumele necesare satisfacerii cerinţelor de apă ale folosinţelor şi de volume pentru atenuarea viiturilor însumând 2.017 milioane m3.

Citiţi aici continuarea articolului:

   ▪  Defrişările, o invitaţie la aridizare

   ▪  Plantele şi animalele, extincţie şi invazie

   ▪  Planeta se confruntă cu schimbări climatice ireversibile