Anul 1816, anul fără vară din cauza erupţiei unui vulcan. Se repetă istoria?

Foto: AFP

Erupţia din 1815 a vulcanului Tambora din Indonezia  a eliminat o cantitate foarte mare de cenuşă, care s-a răspândit în atmosferă, ceea ce a făcut ca anul următor, 1816, să fie cunoscut drept anul fără vară. Frig şi zăpadă au fost semnalate în lunile iunie şi iulie, atât în Noua Anglie cât şi în nordul Europei.

Erupţia care a avut loc ieri în Islanda ar putea da peste cap vremea din următoarele luni, sau chiar ani. Temerea se bazează pe existenţa unui caz similar care a avut loc în 1815 când un vulcan a erupt în Indonezia şi a eliberat în atmosferă o cantitate foarte mare de cenuşă care s-a răspândit pe mii de kilometri. Consecinţele s-au văzut anul următor care a intrat în istorie drept "anul fără vară". Astfel, luna iunie a anului 1816 a fost înregistrată drept cea mai rece perioadă de vară de atunci şi până în zilele noastre.

VIDEO Erupţii vulcanice care au schimbat lumea

Meteorologul Viorica Dima a declarat că prima consecinţă în cazul unei erupţii de proporţiieste răcirea climei, urmată fiind de  defertilizarea solului, deoarece cenuşa din atmosferă trebuie să se depună undeva.

"Când au loc astfel de erupţii, din cauza împiedicării propagării radiaţiei solare primul efect este răcirea climei. Un alt efect ar fi ploile în regiuni aride pentru că acestă cenuşă acţionează drept nuclee de condensare pentru toată umezeala din atmosferă. Apar inundaţii în zone de regulă uscate. De asemenea solul este defertilizat", a declarat meteorologul la Realitatea TV.

"Când un astfel de vulcan erupe împrăştie în atmosferă praf, cenuşă, doixid de sulf, dioxid de carbon, acid clorhidric, acid fluorhidric. Înălţimea la care sunt disipate în atmosferă toate aceste componente este foarte importantă. Se pot atinge şi 34 de kilometri, a fost cazul unei erupţii de acum 70.000 de ani a avut efecte dezastruoase asupra planetei, a urmat o iarnă de o mie de ani", a declarat aceasta la Realitatea TV.

Potrivit acesteia, particulele eliberate în aer de erupţia unui vulcan pot fi disipate cu repeziciune, pot să acopere şi jumătate de planetă, dacă ajung în aşa numitul curent dirijor sau curent jet.

Sunt puţine şanse ca norul de cenuşă să ajungă în România în următoarele două zile

Meteorologul a precizat că "este puţin probabil ca norul de cenuşă vulcanică să ajungă pe cerul României în următoarele două zile". Potrivit acesteia, există mai multe şanse ca acesta să ajungă pe cerul din nordul Rusiei, decât spre Europa de Sud-Est.

"Foarte probabil că în funcţie de durata acestei erupţii vor fi închise şi alte aeroporturi", a adăugat aceasta.

Erupţiile vulcanice ne pot schimba clima

"Astfel de erupţii vulcanice sunt deosebit de periculoase pentru climatul planetei. Sunt cele care determină schimbarea radiaţiei solare. În momentul în care aceşti nori de dioxid de sulf se răspândesc în stratosferă practic reflectă razele soarelui înapoi în spaţiul cosmic şi radiaţia solară nu mai ajunge pe pământ. Întotdeauna au urmat răciri notabile (după erupţii vulcanice ample, n.r)".

"Să ne aducem aminte de erupţia vulcanică din 1815. 1816 anul fără vară din istoria planetei noastre, cu furtuni de zăpadă în luna iunie soldate cu victime, cu secetă cumplită peste vară, temperaturi foarte scăzute", a amintit Viorica Dima.

Aceasta a precizat că norii de sulf pot să persiste în atmosferă luni întregi, ani întregi în funcţie de gravitatea şi de durata erupţiei.

Potrivit meteorologului, putem asista şi la ploi acide.

Aceasta a precizat că este prematur să se stabilească gravitatea acestei erupţii, deoarece ea încă nu a încetat şi încă nu s-a stabilit dacă nu cumva nu a deranjat scoarţa terestră în zonă şi nu va sta la baza unor erupţii ale altor vulcani din zonă.