FOTO Antrenori de poliţişti în Haiti

Capitala haitiană Port-au-Prince e măcinată de lupte de stradă

Zeci de poliţişti români sunt trimişi, anual, în misiuni de consiliere a poliţiilor locale din Afganistan, Kosovo, Congo, Timor sau Haiti. Iuliana Boancă şi Lucian Grăjdeanu, doi dintre poliţiştii care au fost delegaţi în Haiti, au povestit pentru „Adevărul“ experienţa inedită pe care au trăit-o în statul din America Centrală.

Ministerul de Interne a premiat 37 de ofiţeri care şi-au încheiat cu succes misiunile din teatrele de operaţii din Africa, Asia, America Centrală şi Europa de Est.

Printre ei se numără şi doi ofiţeri care au fost delegaţi în Haiti, stat insular în Marea Caraibelor. Iuliana Boancă şi Lucian Grăjdeanu au vorbit despre greutăţile pe care le-au întâmpinat, dar şi despre reuşitele pe care le-au avut acolo, departe de ţară şi de familie.

Blonda de la personal

Iuliana Boancă are 31 de ani, s-a născut în comuna teleormăneană Scrioaştea şi de aproape opt ani este poliţistă. Nu este căsătorită, pentru că, până în prezent, meseria a fost pe primul plan. Până să plece în misiune a lucrat în departamentul de Managementul Resurselor Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Române.

Acum doi ani, mai precis la data de 1 octombrie 2007, a fost trimisă în Haiti, ca ofiţer de resurse umane. A fost prima ei misiune internaţională şi spune că i-a plăcut atât de mult, încât ar repeta oricând această experienţă.

După nici un an a devenit şeful serviciului pentru dezvoltarea poliţiei locale din Haiti, ca mai apoi să fie numită director al Direcţiei Administrative şi de Resurse Umane. Practic, Iuliana decidea, în urma unor interviuri, ce poliţist este capabil să execute o anumită misiune sau să ocupe o anumită funcţie.

„Mă ocupam mai mult de poliţiştii din alte ţări. În aceşti doi ani am avut colegi din 41 de state ale lumii. Am cunoscut francezi, americani, nigerieni, uruguayeni şi mulţi alţii. Am rămas cu toţii prieteni, pentru că acolo, departe de ţările noastre, se creează altfel de legături. Eram ca o mare familie", ne-a povestit poliţista.

Dorul de ţară şi de cei dragi îi face pe cei plecaţi în misiuni internaţionale să muncească cu mai multă determinare. „Când suntem la serviciu mai uităm de dorul de casă. Eu, în doi ani de misiune, am ajuns doar de trei ori în ţară. Am cunoscut şi un român civil, stabilit de câţiva ani în Haiti, dar nu am prea multe date despre el. Ştiu doar că este inginer. Altfel, oamenii sunt destul de prietenoşi acolo, iar Haiti este o ţară foarte frumoasă", a spus Iuliana.

Ofiţer antidrog şi bibliotecar

Lucian Grăjdeanu are 36 de ani şi este la a treia misiune internaţională şi a doua în Haiti, de unde s-a întors în urmă cu două săptămâni. A mai fost în teatrul de operaţiuni din Kosovo. Este căsătorit, locuieşte în Bucureşti şi are doi copii cărora le duce dorul de fiecare dată când pleacă de acasă.

În Haiti, Lucian a fost comandantul contingentului de români şi directorul adjunct al Academiei de Poliţie din această ţară, unde a implementat o serie de proiecte pe linie de învăţământ.
El i-a învăţat pe tinerii poliţişti haitieni cum să detecteze drogurile şi a reuşit în foarte scurt timp să organizeze la nivelul acestei instituţii de învăţământ cursuri pentru poliţia de frontieră, navigaţie de bază şi pompieri.

„Am predat un curs de detectare a drogurilor la Academia de Poliţie din Haiti şi unul de combatere a criminalităţii. Oamenii au fost foarte deschişi şi au învăţat repede procedurile care trebuie aplicate în acest tip de misiuni", a spus ofiţerul. Tot Lucian este şi fondatorul bibliotecii digitale a Academiei de Poliţie din acest stat.

Alegerile senatoriale

Lucian Grăjdeanu a fost desemnat ca ofiţer cu atribuţii pe linie de securitate, în perioada alegerilor senatoriale din Haiti, care au avut loc în primăvara acestui an.

„Am coordonat activităţile de asigurare a ordinii şi siguranţei publice la aceste alegeri, în ambele tururi de scrutin. Nu a fost chiar uşor, pentru că au existat multe incidente. Trei secţii de votare au fost incendiate, apoi ne-am confruntat cu furturi de buletine de vot şi multe alte infracţiuni. Am fost ajutaţi şi de poliţiştii locali, care au înţeles că votul trebuie să se desfăşoare în mod corect şi democratic" a spus ofiţerul român.

Poliţia locală,ca o junglă

Poliţiştii români au avut de lucrat mai ales la mentalitatea colegilor lor haitieni. Înainte ca organizaţiile internaţionale să îşi impună regulile privind securitatea cetăţenilor în această ţară, organele de ordine haitiene acţionau preferenţial.

„Erau foarte multe plângeri nerezolvate şi au fost înregistrate cazuri de violuri în aresturile poliţiei haitiene. Poliţia era obişnuită să nu ia măsuri decât dacă era mituită. Acum situaţia este total schimbată, iar românii au contribuit la această schimbare", a povestit Lucian Grăjdeanu.

Zonă periculoasă

Războiul civil s-a declanşat în Haiti în septembrie 2003, când preşedintele Jean-Bertrand Aristide a fost înlăturat de la putere de către rebeli înarmaţi.

Conflictul mocnea încă din 1994, când preşedintele a desfiinţat armata haitiană. Militarii au rămas şomeri, dau au păstrat armele şi muniţia. În februarie 2004, rebelii şi foştii militari au cucerit capitala Port-au-Prince şi jumătate din teritoriul statului. Din martie 2004, forţele militare internaţionale staţionează în Haiti, cu rolul de a menţine ordinea.

Situaţia conflictuală se menţine şi astăzi, mai ales în capitala Port-au-Prince. 

"În Haiti am avut colegi din 41 de state ale lumii. Am rămas cu toţii prieteni, pentru că acolo, departe de ţările noastre, se creează altfel de legături."
Iuliana Boancă
ofiţer al Poliţiei Române

"Au fost înregistrate cazuri de violuri în aresturile poliţiei haitiene. Poliţia era obişnuită să nu ia măsuri decât dacă era mituită."
Lucian Grăjdeanu
ofiţer al Poliţiei Române