Anticorupţia achitărilor şi suspendărilor

Şeful DNA susţine că, în 2007, procurorii anticorupţie au descoperit infracţiuni ce ar fi adus prejudicii de aproximativ 106 milioane de euro. Daniel Morar, a prezentat, ieri, reuşitele

Şeful DNA susţine că, în 2007, procurorii anticorupţie au descoperit infracţiuni ce ar fi adus prejudicii de aproximativ 106 milioane de euro.

Daniel Morar, a prezentat, ieri, reuşitele şi eşecurile din 2007 ale instituţiei pe care o coordonează. Dacă în anii precedenţi un astfel de eveniment era pe cât se poate de fastuos şi se desfăşura în prezenţa şefului statului, de această dată, Morar a ales să se prezinte singur în faţa mass-mediei.

Când a venit vorba de eventualele eşecuri ale procurorilor anticorupţie, Daniel Morar a dat vina pe schimbările legislative, pe deciziile Curţii Constituţionale şi pe judecători. Nu mai puţin de 54 de achitări definitive s-au înregistrat anul trecut în instanţe în dosarele soluţionate de DNA. Conform şefului DNA, 32 de achitări s-au pronunţat ca urmare a dezincriminării fraudei bancare.

Nici celelalte 20 de achitări nu pot fi imputate procurorilor, a mai susţinut şeful DNA. Achitările nu reprezintă însă cea mai gravă problemă a sistemului judiciar, ele fiind de departe "surclasate" de condamnările cu suspendare. Din cele 109 condamnări definitive pronunţate în 2007 în dosarele lucrate de DNA, nu mai puţin de 81 au fost cu suspendare. Aşadar, doar un sfert din persoanele condamnate au ajuns şi după gratii. În plus, condamnaţii cu executare au primit pedepse destul de blânde. Doar şase inculpaţi dintre cei condamnaţi definitiv vor sta după gratii cel mult jumătate din pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracţiunea de care se fac răspunzători.

958 de infracţiuni, descoperite în 2007

DNA susţine că în 2007 a descoperit 958 de infracţiuni, în urma săvârşirii cărora s-ar fi produs un prejudiciu de 385 milioane de lei (aproximativ 106 milioane de euro) - dublu faţă de anul precedent.

Din numărul total al infracţiunilor din 2007, doar 180 au legătură directă cu fapte de corupţie. Daniel Morar a reamintit şi de controlul de fond făcut de CSM la DNA, din care a reieşit că unii procurori fac dosare după proceduri care nu sunt prevăzute în legile penale. Despre acest control, şeful DNA s-a limitat doar să spună că au fost şi "neajunsuri şi disfuncţionalităţi". De sancţiuni, nici nu s-a pus problema. "Unii procurori au ales să plece", a spus Morar, în condiţiile în care, în general, cererile de transfer ale magistraţilor sunt făcute "din motive personale", fără a mai da apoi socoteală pentru eventualele abuzuri sau neglijenţe.

Pentru unii - mumă, pentru alţii - ciumă

Şeful DNA şi-a exprimat părerea că judecătorii au, oarecum, moduri diferite de a soluţiona cauzele.
El a exemplificat cum un poliţist cercetat de DNA pentru că ar fi pretins 250 de euro în vederea facilitării obţinerii unui permis de conducere a fost condamnat cu executare, în timp ce tot un ofiţer care a luat mită 15.000 de euro a primit o pedeapsă cu suspendare.

De altfel, din 25 de poliţişti trimişi în judecată de procurorii anticorupţie şi condamnaţi de instanţe, doar nouă au primit pedepse cu executare. Deşi DNA are ca principal obiectiv prevenirea, combaterea şi sancţionarea faptelor de corupţie săvârşite de persoane din mediul public, ponderea condamnărilor celor trimişi în judecată de procurorii anticorupţie este mult mai mare la persoane care provin din mediul privat.

>> Anul trecut au fost 54 de achitări, din care 32 din cauza dezincriminării fraudei bancare. Nicio achitare însă nu ne poate fi imputată. (…) De asemenea, din 109 condamnări definitive, 81 au fost condamnări cu suspendare.
Daniel Morar,
şeful DNA