Ambasadorul României în Portugalia, turnător dovedit

Ambasadorul României în Portugalia, turnător dovedit

Judecătorii au constatat că Gabriel Gafiţa a semnat un angajament cu Securitatea în 1977. Şoc în diplomaţie! Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, ieri, că ambasadorul României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, a colaborat cu Securitatea, cu numele de cod „Rosetty”.

Decizia poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă. Ziarul „Adevărul” a dezvăluit în exclusivitate, la data de 10 iulie 2008, în articolul „Ambasadorul turna scriitori pe coniac”, că Gabriel Gafiţa (57 de ani) a fost racolat ca informator al Securităţii în februarie 1977, pe când avea 25 de ani. El a primit misiunea să deconspire starea de spirit din lumea literară, dat fiind că la vremea respectivă era scriitor.

Angajamentul diplomatului

Ziarul „Adevărul” publică astăzi angajamentul de colaborare, semnat la data de 24 februarie 1977, de către Gabriel Gafiţa, în faţa căpitanului de Securitate Oprişor Oniţiu. „Sunt conştient de necesitatea informării organelor de stat asupra unor aspecte care ar putea afecta interesele statului român, ar putea periclita securitatea sa, ordinea de drept, sau leza secretul de stat. (...)

Mă angajez să redau cu fidelitate, fără subiectivism, cele sesizate şi să păstrez secretul colaborării cu organele de stat”, preciza în angajament actualul ambasador al României în Portugalia. Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Gabriel Gafiţa a fost colaborator al serviciilor secrete româneşti şi după Revoluţie, în perioada 1990-1991, când a avut numele conspirativ „Chibrit”.

Răsplătit cu coniac şi chinezării

CNSAS a depus în faţa magistraţilor mai multe deconturi făcute de Securitate pentru recompensarea informatorului. Forma recompensării „cadouri, înmânate pe bază de chitanţă”: sticle de coniac „Albania”, figurine chinezeşti, căni de sticlă şi de cositor.

Potrivit căpitanului Oprişor Oniţiu, ofiţerul care l-a recrutat, Gabriel Gafiţa era cunoscut ca un scriitor de succes care „s-a afirmat încă de la debut în anul 1968”, iar în 1975 a avut „un roman bine apreciat de critică şi care a primit „premiul pentru cea mai bună carte de proză al CC al PCR”.

„Poziţia sa îl face să fie anturat de o serie de scriitori tineri a căror atitudine o cunoaştem mai puţin. Printre aceştia sunt cei din cercul lui Mircea Dinescu, Tudor Vasiliu, Dan Mutaşcu, Dumitru M. Ion ş.a., care îl văd în viitor ca unul ce ar urma să le reprezinte interesele în conducere”.

Eficienţa lui „Rosetty”

Într-o notă de analiză a informatorului „Rosetty”, din 17 februarie 1979, Oprişor Oniţiu consemna că acesta a dovedit preocupare pentru rezolvarea sarcinilor trasate. „Majoritatea materialelor furnizate au prezentat probleme care interesează organele de securitate atât cu privire la persoanele din mediul literar aflate în atenţia noastră, Marcel Chirnoagă, Dorin Tudoran, Ovid Crohmălniceanu, Cezar Ivănescu, Sânziana Pop şi alţii, precum şi cu aspecte legate de problema „naţionalişti maghiari” din cadrul Editurii „Kriterion” unde este angajat.

Angajamentul semnat de Gabriel Gafiţa cu Securitatea, la 24 februarie 1977

Materiale utile a furnizat şi despre activităţile ce se desfăşoară în cadrul Bibliotecii Americane din Bucureşti unde este invitat uneori să traducă”, sublinia ofiţerul de Securitate. Gabriel Gafiţa a  spus că a aflat de numele de cod „Rosetty” abia în iulie 2007, când a fost chemat la CNSAS şi a arătat că nu a primit cadouri sau alte beneficii de la securişti.

Despre angajamentul cu Securitatea, ambasadorul a susţinut că nu ştie când a fost semnat. Până la închiderea ediţiei, ministrul de Externe Cristian Diaconescu nu a putut fi contactat pentru a comenta situaţia diplomatului.