Adevarul.ro

Este oficial: populaţia României este de 19.042.936 de persoane. În afară de acestea, alte două milioane de cetăţeni trăiesc şi muncesc în străinătate.

Populaţia stabilă, cea care se ia în considerare la elaborarea bugetelor, la distribuirea de fonduri naţionale sau europene, este de 19 milioane, potrivit datelor provizorii date publicităţii ieri de către Institutul Naţional de Statistică. Este cam acelaşi număr de locuitori care exista şi în 1966. Cu o mare deosebire: atunci, populaţia stabilă îi cuprindea pe toţi cetăţenii români, acum doar pe cei care se aflau în ţară de mai mult de 12 luni.

Prima numărare a „căpşunarilor"

Este pima dată când România şi-a numărat „căpşunarii" , aşa cum stabilea directiva europeană după care sunt realizate toate recensămintele europene. Rezultatele se apropie oarecum de cifrele vehiculate de diferite institute şi de estimarea Eurostat, care spunea că sunt aproape 3 milioane de români care lucrează în Uniune. Dacă aceşti „căpşunari" au plecat de mai mult de 12 luni, nu mai intră în populaţia stabiă a României, ci în cea a statului unde muncesc şi trăiesc.

Diferenţa dintre estimarea de aproape 3 milioane şi cele 2,3 milioane de persoane surprinse la recensământ se regăseşte parţial în categoria persoanelor absente temporar -658.887 de români, potrivit rezultatelor INS. Ei sunt români plecaţi pentru mai puţin de 12 luni, de exemplu pe contracte temporare. Cel puţin aşa au declarat rudele găsite la domiciliu.

După cum s-a relatat în timpul perioadei de recenzare, au existat tot felul de campanii, coordonate de primari sau diferite organizaţii, pentru a-i convinge pe oameni să spună că rudele lor din străinătate au plecat de mai puţin de un an şi pentru doar câteva luni.

Populaţia României a scăzut cu 2.311.460

Anul trecut, la 1 iulie, populaţia de la INS era de 21.354.396, astfel încât recensământul spune că au „dispărut" 2.311.460 de locuitori. Ei nu s-au evaporat şi nici nu au murit subit, ci sunt plecaţi în străinătate. Numărul cetăţenilor români, cu tot cu cei răspândiţi prin lume, este de aproape 21 de milioane. Asta pentru că populaţiei stabile i se adaugă un număr de 910.264 de persoane care sunt plecate la muncă de mai mult de un an.

Această categorie a fost „recenzată indirect", din declaraţiile rudelor găsite acasă. Avem, aşadar, un total de 19.953.200 de români, la care mai punem aproximativ un milion de români -„căpşunari" de lungă durată şi plecaţi afară cu toată familia, astfel încât n-a avut cine să-i declare, precizează INS. Numărul a fost stabilit din datele culese de la vecini, preoţi, administratori de bloc etc. Aceste două milioane de căpşunari sunt înregistrate în ţările de destinaţie şi ştim deja că avem, oficial, 901.435 de români în Spania şi încă aproape 900.000 în Italia. Neoficial, numărul românilor din peninsulă este de peste 1,1 milioane.

Niciun judeţ cu peste 800.000 de locuitori

Spre deosebire de situaţia anterioară, acum nu mai există niciun judeţ cu peste 800.000 de locuitori. Anul trecut, potrivit INS, Iaşi avea aproximativ 825.000 de locuitori, iar Prahova - 815.000. Cele două judeţe sunt acum singurele cu peste 700.000 de locuitori.  Populaţia din urban a scăzut de la 11.818.000 (anul trecut) la 10.054.000, după recensământ. S-a diminuat şi populaţia din rural, de la 9,643 milioane, la 8,939 milioane. Judeţele cu cea mai redusă populaţie sunt Tulcea (201.000 locuitori) şi Covasna (206.300 de locuitori).

Puternic urbanizate

Judeţele cu cea mai mare pondere a populaţiei urbane, adică au grad mare de  urbanizare, sunt Hunedoara (cu 74,1% din locuitori în oraşe), Braşov (cu 71,2%) şi Constanţa (cu 67,9%). Surpriza, anunţată ce-i drept, este Capitala, singura localitate cu peste 800.000 de locuitori, dar cu o subdeclarare uriaşă. Dacă anul trecut Capitala avea în acte 1,94 de milioane locuitori, la recensământ au fost număraţi mai puţin de 1,7 milioane.

Autorităţile îşi doreau ca de data aceasta recensământul să reuşească şi contabilizarea celor care locuiesc fără acte în Capitală, aşa cum ar fi fost normal, dar iată că toate incidentele din timpul recensământului au făcut ca Bucureştiul să dea cu aproape un milioan mai puţin decât se estimează - adică, în loc de peste 2,6 milioane de locuitori, recensământul a dat puţin sub 1,7 milioane.

Structura etnică

Populaţia maghiară este de 6,5% din populaţie (1,238 milioane de persoane), potrivit datelor INS. Numărul rromilor care s-au declarat ca atare a crescut, comparativ cu ultimul recensământ - de la aproximativ 530.000, la 619.000. De data aceasta, numărul ar putea fi foarte apropiat de cel real, ţinând cont că foarte multe persoane de etnie rromă sunt plecate în străinătate. Aproape 60.000 de persoane, adică 0,3% din populaţie, nu au vrut să-şi declare etnia.

Recordul din Ilfov

Potrivit datelor provizorii ale INS, o medie mai mare a persoanelor din gospodării există în Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Ilfovul este singurul judeţ unde media este de peste trei persoane într-o gospodărie.

Gospodării şi locuinţe

Numărul gospodăriilor este 7.086.717, mai mic decât la ultimul recensământ, din care aproape 4 milioane sunt în urban. Mărimea  gospodăriilor este mai mică în urban (de 2,53 persoane pe gospodărie), iar în rural este 2,83 persoane/gospodărie. Cea mai mică densitate pe gospodărie apare în Capitală - 2,39 persoane /gospodărie, şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara (2,50 persoane/gospodărie).

Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi oraşe decât în comune. De asemenea, la recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5,103 milioane de clădiri, în care se aflau 8,451 milioane de locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 22,739 milioane de camere de locuit, adică o suprafaţă locuibilă de 398 de milioane de metri pătraţi.