Am ajuns la fundul sacului!

Am ajuns la fundul sacului!

Autorităţile vor ca a doua tranşă a împrumutului de la FMI să intre la bugetul de stat şi nu la rezerva BNR. Reducerea birocraţiei întârzie.După înrăutăţirea prognozei de recesiune, a celei privind deficitul bugetar şi după schimbarea destinaţiei fondurilor externe, Guvernul renegociază, în fapt, acordul iniţial.

Premierul Emil Boc a comunicat, miercuri, câteva concluzii desprinse în urma întâlnirii „preliminare“ cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ce şi-au pierdut însă, de ceva vreme, caracterul de noutate.

Mai citiţi şi:
Radu Berceanu: FMI este nemulţumit de funcţionarea companiilor CFR
Isărescu: Utilizarea banilor FMI pentru deficitul bugetar ar putea ajuta relansarea economiei
Băsescu vrea să îndrepte a doua tranşă a împrumutului FMI către buget


Prima, contracţia economică va fi mai mare decât cea prevăzută iniţial. Adică din 4,1% scădere a Produsului Intern Brut (PIB) vom avea una de 8% - 8,5%.

A doua, nevoia de a ajusta deficitul bugetar. Din 4,6% deficit prognozat la sfârşitul acestui an vom avea peste 7%. Noile cifre au fost comunicate, oficial, de preşedintele Traian Băsescu.

A treia, continuarea măsurilor de reformă: legea salarizării unice şi legea pensiilor în sistemul public îşi păstrează termenele de adoptare convenite iniţial.

Noutatea a venit în aceeaşi zi, pe seară, de la şeful statului: Guvernul va cere ca cea de-a doua tranşă a împrumutului de la FMI (1,9 miliarde de euro) – a cărei destinaţie strictă era BNR – să meargă spre bugetul de stat, pentru susţinerea deficitului.

Sete de bani

Datoria publică a României a ajuns, în luna mai, la 28,5 miliarde de euro, reprezentând 22,7% din PIB.Faţă de sfârşitul anului trecut, datoria publică guvernamentală şi-a crescut ponderea în totalul datoriei cu 1,3%, ajungând la 92,8%. Restul, de 7,12%, a fost reprezentat de datoriile autorităţilor publice locale.

Ministerul de Finanţe s-a împrumutat, în primele şapte luni ale anului, cu peste 5 miliarde de euro, în încercarea de a acoperi plata salariilor din sistemul public, golurile din bugetul de asigurări sociale şi chiar sumele restante faţă de companiile private la rambursările de TVA.

Împrumuturile de pe piaţa internă au fost, în proporţie covârşitoare, pe termen mediu şi scurt, la dobânzi mari – în jur de 11%. Astfel, Finanţele trebuie să rostogolească, în acest an, aproximativ 4 miliarde de euro, doar pentru împrumuturile făcute anterior. La această sumă nu se adaugă nevoia suplimentară de finanţare a deficitului bugetar.

Setea de bani în sistemul public este din ce în ce mai mare, mai ales că ministerul de resort a anunţat, pentru luna august, că vrea să se împrumute pe piaţa externă. Prin urmare, la 19 august, va avea loc o emisiune de obligaţiuni de stat cu dobândă, denominate în euro.

Valoarea acesteia este de 300 de milioane de euro. Potrivit analistului economic Laurian Lungu, politica de împrumut a Finanţelor a fost una păguboasă, pentru că împrumuturile pe termen scurt ne-au îndatorat peste măsură. „Ministerul s-a împrumutat total greşit. Când ai dobânzi atât de mari pe piaţa internă, încerci să ajustezi curba de randament. Ei abia acum se gândesc la acest lucru“, a spus Lungu.

El trage un semnal de alarmă şi în privinţa structurii cheltuielilor publice. „Întreaga structură a cheltuielilor publice trebuie regândită. Nu poţi să ai creştere economică atunci când bagi cei mai mulţi bani în salarii şi pensii“, a adăugat analistul.

BNR recunoaşte că bugetul e pe butuci

Un semnal îngrijorător a fost transmis, ieri, de guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. Nu a fost legat de inflaţie, ci de bugetul statului.

Acesta a transmis că ia în calcul, „la nivel tehnic“, posibilitatea ca cea de-a doua tranşă din banii de la FMI să meargă la bugetul public, recunoscând astfel nevoia acută de finanţare a deficitului.

Şeful BNR consideră că acest lucru ar putea ajuta la relansarea economiei. „În contextul actual, reluarea creşterii economice implică un dozaj de injecţie monetară bine cântărit, gradual, în economia românească. Atunci, impactul nu va fi inflaţionist, ci de susţinere a creşterii economice”, a spus Isărescu.

În plus, BNR a revizuit în scădere prognozele de inflaţie pentru anii 2009 şi 2010, de la 4,4% la 4,3% pentru acest an şi de la 2,8% la 2,6% pentru anul viitor.

Datele s-au schimbat

Contracţia economică prognozată iniţial era de 4,1%. Noile date arată mai rău – 8% - 8,5%

Deficitul bugetar negociat la 4,6% din PIB este depăşit. Se renegociază 7% - 7,5%

Banii de la FMI erau destinaţi băncii centrale pentru susţinerea monedei.Acum, preşedintele şi Guvernul  doresc ca banii de la FMI să acopere găurile bugetului de stat.

Trebuie să vedem în ce măsură putem obţine de la FMI dreptul de a îndrepta a doua tranşă către bugetul de stat.

Traian Băsescu
preşedintele României

Discutăm, la nivel tehnic, posibilitatea ca a doua tranşă să meargă la bugetul de stat, pentru relansarea economiei.

Mugur Isărescu
guvernatorul BNR

Nu poţi să ai creştere economică atunci când bagi cei mai mulţi bani în salarii şi pensii.

Laurian Lungu
analist economic şi
profesor-asociat al
Universităţii din Cardiff

Bătaia pe agenţii începe.
Criteriile de restructurare lipsesc

Miniştrii trebuie să pregătească, până miercurea viitoare, proiectele de acte normative care să reglementeze restructurarea celor 226 de agenţii guvernamentale.Cum, pe ce criterii? Nu se ştie. Potrivit premierului Emil Boc, vor rămâne – momentan doar pe hârtie - 107 structuri în subordinea Guvernului, din care 33 sunt stabilite după cerinţele Comisiei Europene (CE).

Scapă de măsura restructurării, printre altele, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor sau Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Agenţiile pe Agricultură, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Autoritatea Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare sau Agenţia Sanitar-Veterinară şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei nu se află nici ele pe „lista neagră“.

În urma analizei făcute de autorităţi, din structurile reduse, 9.200 de posturi bugetate vor fi disponibilizate. Doar 9.200 din aproximativ 1,5 milioane!Totuşi, şeful Executivului avertizează că nici restul agenţiilor nu vor rămâne cu toţi angajaţii. Guvernul estimează o economie la buget, numai de pe urma restructurărilor, de 50 de milioane de euro. Alte 100 de milioane de euro vor intra la buget ca urmare a transferării unor agenţii cu personalitate juridică în subordinea ministerelor.

Până în septembrie nu se mişcă nimic

Standardele de cost vor fi, potrivit prim-ministrului, principalul criteriu de restructurare a aparatului bugetar. Fiecare autoritate publică va comunica necesarul de personal, raportat la activitatea pe care o are şi la numărul de locuitori pe care-l reprezintă.

Miniştrii Cabinetului vor prezenta Executivului, la începutul lunii septembrie, standardele de cost convenite, ce vor fi discutate într-o primă lectură. Acestea vor viza administraţia publică, asistenţa socială, domeniul Sănătăţii şi învăţământul preuniversitar. Guvernul îşi va asuma răspunderea politică şi pe măsura restructurării, la pachet cu legea salarizării unice şi cu cea a pensiilor în sistemul public.

Criteriile de restructurare sunt, însă, ambigue: competenţă, reprezentativitate sau nivelul salariului. Cine evaluează competenţa angajaţilor publici este o altă necunoscută. Presupunând că această dilemă va fi rezolvată, rămân costurile disponibilizării. Contractul colectiv de muncă prevede că cei disponibilizaţi trebuie să primească salarii compensatorii. Acest lucru implică fonduri consistente, pe care autorităţile de asemenea nu le‑au estimat.

Potrivit premierului Boc, pe lângă cele 119 de agenţii eliminate, există alte 60 de societăţi comerciale ce aparţin Ministerului Economiei şi Ministerului Transporturilor, care sunt evaluate pentru lichidare. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, ieri, că FMI este nemulţumit de cum sunt cheltuiţi banii la cele trei societăţi feroviare de stat şi cere restructurări la CFR Călători şi la CFR Infrastructură.