Florica Bejinaru nu are dreptul să conducă CSM pentru că a colaborat cu Securitatea, spun judecătorii - UPDATE
0
Judecătoarea Florica Bejinaru (48 de ani) este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce ieri s-a încheiat mandatul lui Virgil Andreieş.
UPDATE 3 CSM precizează că pentru alegerea noului preşedinte al Consiliului, judecătoarea Florica Bejinaru, au fost organizate cinci tururi de scrutin.
Precizarea CSM vine în urma informaţiile apărute în presă în legătură cu procedura desfăşurată la şedinţa Plenului CSM de luni pentru alegerea preşedintelui Consiliului, în vederea unui corecte informări a opiniei publice şi pentru eliminarea oricăror suspiciuni sau controverse legate de transparenţa manifestată de către acestă instituţie.
UPDATE 2 Alianţa pentru Statul de Drept, formată din Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, atrage atenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) dar şi cetăţenilor asupra modului în care s-a desfăşurat şedinţa de alegeri a noii conduceri a CSM precum şi asupra rezultatului acestui vot.
Potrivit unui comunicat, candidaturile, precum şi proiectele de management, ar fi trebuit depuse înainte, pentru a nu se crea impresia de neseriozitate a candidaţilor şi de lipsă de interes a votanţilor în ceea ce priveşte viziunea asupra reformei sistemului judiciar.
UPDATE1 Uniunea Naţională a Judecătorilor consideră că Forica Bejinaru nu are moralmente dreptul să conducă Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanţii judecătorilor se arată şocaţi la alegerea în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii a unei persoane care a recunoscut că a colaborat cu Securitatea.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) arată, într-un comunicat de presă, că, prin alegerea Floricăi Bejinaru în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, "justiţia română a primit cea o grea lovitură pentru istoria sa din 1989 până în prezent".
"Imaginea Justiţiei Române este acum reprezentată de o persoană al cărei trecut este pus sub semnul colaboraţionismului cu Securitatea, ca organ de represiune al regimului comunist", a spus preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, citată într-un comunicat de marţi al Uniunii.
Conducerea UNJR precizează că Florica Bejinaru "a recunoscut ea însăşi colaboararea cu fostele structuri comuniste de represiune".
UNJR reaminteşte că în anul 2006 instanţele de judecată au început procedura de revocare a judecătoarei Florica Bejinaru din funcţia de membrul al CSM tocmai pentru faptul că "a fost dovedită ca şi colaborator al securităţii comuniste".
Funcţia de vicepreşedinte va fi ocupată, timp de un an, de către procurorul Gabriela Isac, post ocupat de aceasta şi în anul 2008.
Alegerea Floricăi Bejinaru a fost contestată imediat, preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, declarând că va ataca în instanţă numirea acesteia având în vedere că noul şef CSM a fost acuzat de
CNSAS că ar fi făcut poliţie politică. Şi alegerea Graţielei Isac a fost considerată ilegală întrucât Legea de funcţionare a CSM nu permite reînnoirea mandatului.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a precizat că, în cazul în care noua conducere a CSM, va fi contestată în instanţă, există posibilitatea ca aceasta să fie suspendată.
Alegerea preşedintelui CSM a fost destul de anevoioasă, fiind nevoie să se voteze de trei ori, întrucât niciun candidat nu întrunea numărul necesar de voturi.
Pentru şefia Consiliului au mai candidat judecătoarea Ana Lăbuş şi procurorul Liviu Dăscălescu. În mai 2006, CNSAS a decis că Florica Bejinaru a fost racolată de Securitate în 1987 sub numele de cod „Alexandra Ştefănescu".
Bejinaru a fost primul membru CSM declarat de CNSAS că a făcut poliţie politică, iar magistraţii au cerut demiterea sa din Consiliul Superior al Magistraturii.
Judecătoarea a contestat însă decizia CNSAS. Astfel că acelaşi for care a declarat-o ca fiind colaborator al Securităţii îi acorda, două luni mai târziu, în iulie 2006, un alt certificat pe care scria negru pe alb că magistratul nu a făcut poliţie politică.
Acest din urmă verdict a fost dat pe fondul unui viciu de procedură, mai exact lipsa majorităţii calificate a Colegiului CNSAS. „Albirea" Floricăi Bejinaru a fost atacată în justiţie de Ministerul Justiţiei, însă instanţa supremă a respins definitiv, în mai 2009, acţiunea MJ.
Se încarcă comentariile...
