Iranienii contestă regimul religios, nu doar pe Ahmadinejad

Experţii sunt de părere că prostele violente din Iran, începute după realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad la conducerea ţării, nu reprezintă doar o contestare a preşedintelui, ci a întregului regim teocratic al ayatollahilor instaurat în 1979, relatează AFP.

"Criza nu se mai bazează pe întrebarea cine este preşedinte, ci pe ce este mai important pentru a stabili evenimentele de pe pământ: legea lui Dumnezeu sau Constituţia", este de părere Robin Wright, jurnalistă şi expertă la centrul Woodrow Wilson din Washington.

Analiştii spun că în joc sunt sistemul teocratic pe care ayatollahul Ruhollah Khomeini l-a instalat în 1979 şi autoritatea succesorului său, Ali Khamenei, deşi privirile sunt îndreptate spre realegerea contestată a lui Mahmoud Ahmadinejad la preşedinţia Iranului.

Vineri, ghidul suprem Khamenei a declarat într-un discurs că "nu va ceda presiunii străzii" şi a avertizat că dacă protestele vor continua la Teheran, vor fi marcate de "sânge, violenţă şi haos". Totuşi, o nouă manifestaţie a avut loc sâmbătă, în timpul căreia cel puţin zece persoane au murit în ciocniri cu forţele de ordine, potrivit instituţiilor oficiale de presă iraniene.

Aceste evenimente nu reprezintă însă singura fisură apărută în autoritatea ghidului suprem. Potrivit unor informaţii, fostul preşedinte iranian Akbar Hashemi Rafsanjani, preşedintele adunării experţilor, însărcinat printre altele cu supervizarea activităţii ghidului suprem, ar fi format o coaliţie de ayatollahi împotriva lui Khamenei. "Bazele regimului, altădată sfinte, sunt sfidate în prezent în Iran", a declarat Karim Sadjadpour, specialist în problemele Iranului, într-un interviu postat pe site-ul Consiliului pentru Relaţii Externe.

"Poporul începe să pună sub semnul întrebării Veyalat al-Faqih, sistemul de guvernare creat în 1979 de ayatollahul Khomenei" şi conform căruia autoritatea ghidului suprem de a conduce Iranul vine direct de la Dumnezeu, a explicat Sadjadpour. "Faptul că poporul sfidează deschis legitimitatea lui Ali Khamenei ca ghid suprem, şi chiar a funcţiei de ghid suprem în sine, este un lucru nemaivăzut", a adăugat specialistul.

După două mandate de preşedinte, Ali Khamenei a devenit ghid suprem în 1989, deşi era criticat pentru că nu avea calificări teologice adecvate. Ulterior, el şi-a extins influenţa atât asupra poliţiei, cât şi asupra instanţelor decizionale, precum Consiliul Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului.

Potrivit lui Laleh Khalili, profesor la Şcoala de Studii Africane şi Orientale din Londra, "Ali Khamenei nu beneficiază de aceeaşi încredere ca predecesorul său, ayatollahul Khomeini, şi nici nu are carisma" celui din urmă.

Pe de altă parte Moussavi, fost premier iranian, a fost protejatul ayatollahului Khomeini.