Agricultorii nu au bani pentru asigurări

Agricultorii nu au bani pentru asigurări

Numărul celor care şi-au făcut o poliţă pentru asigurarea culturilor este infim. Nici calamităţile şi nici valoarea mică a primelor nu-i pot convinge pe producători să-şi dea banii pe asigurare.

Micii agricultori se lasă cu greu convinşi să încheie o poliţă de asigurare pentru culturi sau animale. Chiar şi cei care au rămas fără recolte din pricina calamităţilor de tot felul nu se lasă înduplecaţi cu uşurinţă, susţin reprezentanţii firmelor de asigurări. „Am fost adeseori în sate în care oamenii au rămas, după o grindină ori o inundaţie puternică, fără nimic. Până anul viitor când trebuiau să-şi încheie poliţa, au uitat”, spune Iuliu Rebreanu, directorul Asirom Bistriţa.
Datele oficiale lipsesc
Singurii care îşi mai contractează o asigurare de specialitate sunt societăţile care practică agricultura intensivă şi marile ferme, apreciază asiguratorii. „Sub 5 la sută sunt aceste asigurări. Sunt foarte, foarte puţini. Avem clienţi doar în Lechinţa şi Şieu Odorhei”, apreciază directorul de la Asirom.
Nici oficialii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) nu ştiu care e nivelul asigurărilor pentru culturi şi animale: „Nu avem date statistice. În orice caz, numărul celor care se asigură este nesemnificativ. Oamenii nu au bani şi nici firmele de asigurare nu acoperă toate riscurile. Degeaba faci asigurare pentru grindină, dacă în zona respectivă oamenii au probleme cu îngheţul”, remarcă directorul adjunct de la DADR, Daniel Frăsincaru.

Muncă de lămurire fără rezultate

Asiguratorii spun că, periodic, participă la întâlniri cu agricultorii, însă rezultatele sunt modeste. „Le spunem care sunt avantajele, mai ales că pe culturi valoarea primelor este mică, de pildă 30 de lei la 1.000 de lei asigurate şi îmi răspund: «Apoi e mult să vă dăm 500 de mii de lei dumneavoastră. Lăsaţi, că n-om păţi-o chiar noi”, relatează directorul de la Asirom. Sucursala pe care o conduce despăgubeşte pentru risc de grindină, incendii sau alunecări de teren, dar mai puţin pentru îngheţ. În schimb, la acest capitol, Omniasig a încheiat câteva poliţe cu proprietarii de livezi.

Nici cireşii din Cireşoaia nu sunt asiguraţi

Deşi judeţul are tradiţie pe pomicultură, iar îngheţul face ravagii, puţini se asigură. Situaţia este valabilă chiar şi în Cireşoaia, localitatea ai cărui locuitori trăiesc un an întreg din vânzarea cireşelor, dar şi a caiselor şi prunilor. „Nu sunt asiguraţi, însă ne preocupă această problemă şi vom discuta cu cei din Asociaţia Gospodarilor din Cireşoaia această problemă”, spune primarul Cornel Săsărman, el însuşi proprietar de livadă.
Ultimul îngheţ, din 2005, i-a lăsat pe celebrii producători de cireşe complet fără producţie: „În Cireşoaia se investeşte mult în aceşti pomi, deja oamenii au cumpărat sute de saci de îngrăşământ pentru la anul. Ar fi păcat să se piardă producţia cu atâta muncă şi investiţii”, remarcă primarul.