Adio, Nokia! Rămân cu Bosch

Luiza Anton va mai lucra la Nokia încă trei luni

Printre disponibilizaţii Nokia se numără şi o familie de bucureşteni, care speră să se angajeze la Bosch, firmă ce ar putea veni la Jucu.

Imediat după anunţul plecării celor de la Nokia, autorităţile, atât cele de la Bucureşti, cât şi cele locale au vehiculat mai multe variante de companii care să-i ia locul gigantului finlandez. Ieri, reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au susţinut că cele mai avansate negocieri ar fi cu cei de la Bosch. Ideea le surâde angajaţilor de la Nokia, care îşi vor pierde joburile până la sfârşitul anului. Ei speră acum să-şi găsească uşor de lucru la firma germană.

De la Bucureşti, la Jucu

„Toată lumea ne-a considerat nebuni când am venit din Bucureşti la Jucu!" Aşa îşi începe povestea Luiza Anton (45 de ani), încă angajată la Nokia. Femeia, născută şi crescută în Capitală, s-a mutat la Jucu. Nu pentru Nokia, ci pentru linişte, aer curat şi „un petec de pământ unde poţi să ai totul natural". Şi asta a găsit la Jucu. De ce tocmai aici? „Avem nişte prieteni în zonă şi ne-a plăcut", explică Luiza. Şi-a făcut împreună cu soţul o căsuţă frumoasă, ale cărei ferestre din spate dau spre un deal parcă desprins din vederile poştale. „Ne-am cumpărat un teren şi am început totul de la zero", povesteşte Luiza, care s-a mutat la Jucu în urmă cu 14 ani.

Întrucât la Bucureşti a fost contabilă, şi-a găsit în primă fază un job la Primăria Jucu, tot de contabilă. Şi-a dat demisia în 2008, când gigantul finlandez anunţa primul telefon Nokia „Made in Jucu". Smartphone-urile erau atunci un lux rezervat oamenilor de afaceri. Finlandezii credeau că lumea va vorbi în următorii 10 ani la telefoane mobile ieftine, cu dotări de bază. Şi asta au produs la Jucu. Acelaşi lucru îl credea atunci şi Luiza, gândindu-se că cel puţin 10 ani slujba ei este asigurată. „Am avut mari speranţe că totul va fi bine. Nokia a oferit un plus faţă de alte firme, condiţiile de lucru erau foarte bune. Nu-mi închipuiam atunci că o să plece aşa de repede", povesteşte femeia.

Luiza lucra la departamentul de recepţie a mărfii. Spre deosebire de alţi angajaţi ai Nokia, care se plâng de salariile mici, Luiza era mulţumită. N-a vrut să spună cât câştiga, dar a susţinut că peste media vehiculată de 800-1.000 de lei lunar, cât primeau cei de la asamblare. Un ajutor important în casă îl primea de la fiica ei, Cristina, de 22 de ani, care, din 2009, lucra şi ea pentru Nokia. Nu direct, ci la o firmă de pază angajată de compania finlandeză. „Nu i s-a spus încă ce se va întâmpla cu ei, dar cred că o vor concedia şi pe ea", arată Luiza.

Rate greu de acoperit

Fiica, studentă în anul III la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, la „Comunicare", reuşea cu salariul să-şi acopere şi rata la şcoală. Bazându-se pe salariul bun, al Luizei şi al soţului, care este şofer de TIR, familia Anton a luat un credit de 12.000 de euro, în 2008. Banii i-au investit în casă. Acum este îngrijorată în legătură cu rata de 180 de euro lunar pe care va trebui s-o plătească, având două salarii lipsă în casă. „Jumătate din salariu îl dădeam pe rată. Asta e. Voi lua «Piaza» (ziar de anunţuri gratuite - n.r.) şi voi începe să trimit CV-uri", spune femeia. Auzind că Bosch şi-a anunţat intenţia de a veni la Jucu, în locul Nokia, Luiza Anton spune că-şi va încerca şansa la compania germană „Vreau să văd cum se va termina cu Nokia, apoi sigur îmi voi depune CV-ul la Bosch".

"Nokia a oferit un plus faţă de alte firme, condiţiile de lucru erau foarte bune. Nu-mi închipuiam atunci că o să plece aşa de repede.''
Luiza Anton recepţioner marfă la Nokia

Ce-am avut şi cu ce-am rămas

Din 2008, de când a demarat activitatea la Jucu, Nokia a început să pompeze bani în bugetul comunei clujene. Impozitele şi taxele plătite de finlandezi reprezentau 20% din bugetul comunei. „În aceşti trei ani s-a lucrat foarte mult la drumurile din comună. Am asfaltat trei kilometri de drum comunal, am modernizat clădirea şcolii şi a grădiniţei, am făcut un teren de fotbal la Jucu de Mijloc, o casă de cultură, un dispensar, am extins reţeaua de iluminat a oraşului, s-a făcut extiderea reţelei de apă în două cătune", a susţinut primarul Dorel Pojar.

Lipsa banilor de la Nokia va pune acum în dificultate marile proiecte aflate în derulare. „Cel mai important este cel referitor la proiectul de asfaltare a 14,5 kilometri de drum comunal. Lucrările vor costa 4,5 milioane de lei. Mai avem de continuat un proiect de introducere a canalizării în două sate, cu fonduri locale şi de la Guvern", a spus primarul.

Nemţii au primit 60 de salarii compensatorii, românii - doar şase

Atunci când au închis fabrica de la Bochum, finlandezii de la Nokia au plătit despăgubiri în valoare de 200 de milioane de euro sub formă de salarii compensatorii şi cursuri de recalificare pentru cei concediaţi. Fiecare dintre cei 2.300 de angajaţi a primit aproximativ 80.000 de euro, echivalentul a 60 de salarii. Nokia a mai plătit 30 de milioane de euro autorităţilor locale sub formă de rambursare a subvenţiilor primite.

Şefii Nokia au declarat ieri că vor acorda şase salarii compensatorii românilor  concediaţi. Potrivit publicaţiei germane „Handelsblatt", salariul unui neamţ care lucra la fabrica de la Bochum era de 10 ori mai mare decât cel primit de românii de la Jucu. Bochum a primit alte 5,5 milioane de euro de la Comisia Europeană prin Fondul European de Ajustare Globală (FEAG). România ar putea cere şi ea astfel de ajutoare de la UE, a declarat pentru Mediafax Cristina Arigho, purtător de cuvânt pe probleme de muncă şi afaceri sociale al Comisiei Europene.

Companii de renume care ar putea înlocui Nokia la Jucu

Nici nu s-au stins bine ecourile plecării Nokia de la Jucu, că au şi apărut deja speculaţiile despre companiile care vor lua locul finlandezilor. Primul care a anunţat venirea unor noi investitori a fost chiar Stephen Elop, directorul general al Nokia, care a anunţat că grupul va căuta investitori interesaţi de fabrica de la Jucu. Şi Sorin Apostu, primarul din Cluj-Napoca, a declarat ieri că, în perioada următoare, va putea anunţa „venirea la Cluj-Napoca a unor giganţi industriali din domeniul tehnologiei informaţiei". Printre numele vehiculate apar şi câteva dintre cele mai mari companii din lume, dintre care unele au deja puncte de lucru în România. Până la încheierea ediţiei, un singur grup a fost confirmat ca fiind deja în negocieri „avansate" cu membrii Consiliului Judeţean Cluj pentru deschiderea unei unităţi în regiune.

„Discutăm de câteva luni cu autorităţile din Cluj despre o posibilă investiţie a Bosch în regiune. Negocierile nu au nicio legătură cu plecare Nokia, este o pură coincidenţă", a declarat pentru „Adevărul" Martina Horton, purtător de cuvânt al grupului german Bosch. Compania are aproximativ 1.100 de angajaţi în România, a adăugat Horton. „În paralel cu discuţiile se efectuează probe de sol", au precizat reprezentanţii Bosch România.

A ştiut sau nu Boc?

Întrebată dacă este sau nu adevărat că premierul Boc nu ştia nimic despre planurile Nokia de a pleca din România, Andreea Paul Vass, consilier de stat pe teme economice, a evitat un răspuns direct.  „Cuvântul «nimic» nu poate fi introdus aici. Ştiam de problemele grupului, însă până la un divorţ de România e cale lungă", a spus Vass.