A murit ultimul senior ţărănist

Fostul preşedinte al PNŢCD Ion Diaconescu s-a stins marţi seară, la vârsta de 94 de ani.

Seniorul ţărănist a fost internat ultima dată la 30 septembrie la Institutul de Cardiologie Fundeni, în urma unor tulburări de ritm cardiac. La 3 octombrie a fost externat, dar starea de sănătate i s-a înrăutăţit.

„Din păcate, în urmă cu 40 de minute, a trecut în eternitate domnul preşedinte de onoare al PNŢCD, Ion Diaconescu, omul care şi-a dedicat practic întreaga viaţă luptei împotriva ocupantului sovietic, luptei împotriva oricărei forme de dictatură, omul care practic a trecut prin cele mai cumplite chinuri imaginate vreodată", a anunţat ieri-seară liderul ţărănist Victor Ciorbea. „Suntem extrem de afectaţi, şi familia, şi partidul. Vreau să sper şi să cred că acest exemplu de demnitate, de seriozitate, va fi de natură să-i îndemne pe unii care vor să urmeze o asemenea cale şi în România şi să demonstreze că se poate şi la noi mai mult, mai bine, mai cinstit, mai corect!", a mai spus Ciorbea.

Potrivit informaţiilor care circulau aseară, sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu urma să fie depus astăzi la sediul central al PNŢCD din Piaţa Rosetti.

Retras din viaţa publică Ion Diaconescu se retrăsese din prim-planul politic, alegând să participe doar la anumite evenimente din PNŢCD. Sora fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, Rodica Coposu, a declarat ieri-seară că ultima dată l-a văzut la Congresul PNŢCD din iunie, arătându-se însă convinsă că Diaconescu a plecat dintre noi cu credinţa că PNŢCD se va reface şi că partidul va reveni astfel pe scena politică.

Rodica Coposu a rememorat şi momentul în care l-a cunoscut pe fostul preşedinte al PNŢCD, pe care l-a descris ca fiind „un om deosebit de optimist, foarte simpatic, cu o conversaţie uşoară", adăugând că, inclusiv la o întâlnire recentă, el s-a dovedit la fel de optimist, iar „mintea îi era extrem de clară".

Foştii preşedinţi îl omagiază pe Diaconescu

Ion Iliescu a declarat că a avut cu seniorul ţărănist relaţii civilizate, chiar dacă au fost, totuşi, perioade de adversitate politică. Iliescu a mai povestit că a vorbit cu Ion Diaconescu, la telefon, chiar cu puţin timp înainte de internarea lui în spital.

„Părăsind această lume, Ion Diaconescu va intra în Panteonul marilor personalităţi ale naţiei române. Fie ca viaţa şi lupta sa exemplară să deschidă o speranţă pentru depăşirea crizei morale a societăţii româneşti. Îi datorăm această recunoştiinţă!", a spus fostul preşedinte Emil Constantinescu.

PNŢCD, partidul sacrificat de două ori

Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Gabriel Ţepelea şi Nicolae Ionescu-Galbeni formează la 22 decembrie 1989 nucleul care va relansa PNŢ pe scena politică. Supravieţuitori ai închisorilor comuniste, ei poziţionează partidul ca adversar al FSN şi al lui Ion Iliescu.

- La primul congres al PNŢCD, desfăşurat în septembrie 1991, Corneliu Coposu a fost ales preşedinte, iar Ion Diaconescu prim-vicepreşedinte.
- La 26 noiembrie 1991, PNŢCD a constituit Convenţia Democratică din România (CDR).
- La alegerile legislative din septembrie 1992, PNŢCD a participat pe listele CDR şi a trimis în Parlament 41 de deputaţi şi 21 de senatori. Candidatul CDR la prezidenţiale a intrat în turul doi de scrutin, pierzând în faţa lui Ion Iliescu.
- Pe 11 noiembrie 1995, preşedintele PNŢCD, Corneliu Coposu, a încetat din viaţă.
- La Congresul din ianuarie 1996, Ion Diaconescu a fost ales preşedinte al PNŢCD.
- La alegerile legislative din noiembrie 1996, CDR câştigă primul loc, cu 30,17% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 30,70% la Senat. Emil Constantinescu este ales preşedinte. Se formează un guvern CDR-USD-UDMR, în care PNŢCD va deţine, pe baza algoritmului parlamentar, postul de premier. PNŢCD îl nominalizează premier pe Victor Ciorbea.
- În aprilie 1998, Victor Ciorbea este schimbat din postul de premier cu Radu Vasile.
- În decembrie 1999, conducerea PNŢCD îi retrage sprijinul politic premierului Radu Vasile. Ţărăniştii au cedat postul de premier în favoarea unui independent - guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
- La alegerile parlamentare din 2000, PNŢCD candidează pe listele CDR 2000, dar alianţa nu reuşeşte să treacă pragul electoral.
- Nici în 2004 şi 2008, PNŢCD nu a reuşit să treacă pragul electoral, obţinând în jur de 2%.
- Partidul este sfâşiat de scandaluri interne. În prezent are două aripi - una condusă de Victor Ciorbea, cealaltă de Vasile Lupu.

„Clasa politică este subordonată banului"

- „Adevărul": Cum vi se pare clasa politică actuală - mai slabă decât cea din anii '90 sau mai bine structurată ideologic?

- Ion Diaconescu: După mine clasa politică s-a mai emancipat, însă acum e subordonată banului. Acum toată lumea aceasta consideră că banul este totul. Nu vreau să dau exemple. Prin anii '95, înainte de a veni noi la putere, eram în Ardeal, în campanie electorală, şi la un moment dat am o discuţie cu un cetăţean, care părea intelectual, şi-mi vorbea de domnul Iliescu, pe care îl critica. Iar eu îi spun: „Văd că dumneata îl critici pe domnul Iliescu, însă câteodată îl şi aperi. Sunt acum alegerile, cu cine votezi?". Şi-mi spune: „Cum cu cine?! Cu domnul Iliescu!". „Păi bine, zic, l-ai criticat şi îl votezi?". „Păi pentru că e la putere. Ia şi dumneata puterea şi te votez!", mi-a spus. În concepţia lui, cel care era la putere reprezenta ţara, iar opoziţia erau oamenii care făceau rău ţării. Se confunda ţara cu aceia care o conduceau. Aşa a fost mentalitatea şi între cele două Războaie Mondiale. Au trebuit aproape 20 de ani ca lumea să se emancipeze şi să înţeleagă că ea deţine puterea. La alegerile din '90, puterea a avut 80%. Mulţi m-au întrebat: „Sunteţi sigur că acolo nu e vreun aparat care spionează cu cine ai votat?". Masele erau speriate.

- E mai bine acum?

- Sub acest aspect, la ora actuală, lumea s-a emancipat, lumea are mai mult curaj, dar tranziţia a permis crearea unor capitaluri pe căi mai puţin cinstite. Interesul e să menţină o anumită conducere a ţării, o putere cu care au ei relaţii. Şi toţi ceilalţi, care au venit cu nişte „mofturi" de democraţie integrală, de state sociale, sunt marginalizaţi. Aşa se întâmplă că o parte importantă a televiziunii, a presei, este dependentă de asemenea capitaluri care sunt în circulaţie. Noi, cu principiile noastre vechi, sănătoase, suntem de nedorit şi suntem loviţi de aceia care au acumulat astfel de capitaluri. Aşa a murit Maniu în închisoare ca un martir, aşa a murit Mihalache, aşa am stat şi noi 17 ani în puşcărie, în numele unor principii. Acum noi nu putem renunţa la ele şi nu ar fi nici sănătos să o facem. Sunt convins că societatea va evolua, generaţiile noi vor înţelege cum stau lucrurile şi aceste principii vor sta la baza societăţii viitoare.

- În ce orizont de timp întrevedeţi o maturizare a electoratului, o întoarcere către principiile pentru care aţi stat închis atâţia ani?

- Generaţiile se formează şi se educă progresiv. Brucan vorbea de 20 de ani. Fenomenul acesta de îmbunătăţire a calităţii morale a societăţii româneşti se face în timp, pe măsură ce apar generaţii noi, educate, formate complet într-o ambianţă liberă, de cinste. Mi se pare că o să dureze mai mult.

17 ani în puşcăria comunistă, 4 ani la guvernare

S-a născut la 25 august 1917, în comuna Boteşti din judetul Argeş. De formaţie inginer, Ion Diaconescu a intrat în politică încă din vremea studenţiei, influenţat şi de tradiţia familiei sale, fiind nepotul lui Ion Mihalache. Devine membru al Partidului Ţărănesc încă din 1936, în organizaţia de tineret a partidului. Membru al Biroului Central al partidului (1944-1947).
- După absolvirea Facultăţii de Electromecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti (1942), lucrează ca referent tehnic în cadrul Ministerului Economiei Naţionale până în 1947.
- Arestat la 1 decembrie 1947, a stat în închisorile comuniste 17 ani, până în 1964. Odată eliberat din detenţie, Ion Diaconescu a lucrat ca inginer la Ascensorul Bucureşti până în 1980.
- După 1989 reînfiinţează PNŢCD alături de Corneliu Coposu. Câştigă alegerile în 1996 şi devine preşedinte al Camerei Deputaţilor, reuşind într-o perioadă frământată să asigure adoptarea unor reforme fundamentale pentru trecerea la economia de piaţă şi pentru evoluţia României către statutul de membru al UE şi al NATO.
- A demisionat de la conducerea PNŢCD în noiembrie 2000.