La ALRO, disponibilizaţii aleg ordonanţa

La ALRO, disponibilizaţii aleg ordonanţa

Mai mult de jumătate dintre cei anunţaţi că vor fi concediaţi au ales plecarea voluntară

Şomajul este ultimul lucru de care vor să audă oamenii care au fost înştiinţaţi că îşi vor pierde locul de muncă de la ALRO. Atraşi de sumele importante primite de la patronat în cazul plecării voluntare, mai mult de jumătate dintre cei care urmau să fie concediaţi au renunţat la serviciu. Din 147 de oameni care urmau să fie daţi afară, au mai rămas acum 74, iar numărul lor scade de la o zi la alta, spun sindicaliştii.

Doar 21 de angajaţi interesaţi de şomaj

„Data limită până la care pot solicita acea «ordonanţă» era 1 octombrie, însă noi luptăm să o prelungim. Cei 74 de oameni care au mai rămas pe lista pentru disponibilizări sunt încă indecişi. O parte dintre ei sunt în concediu medical şi nu au luat o hotărâre. De aceea apreciem că este posibil ca numărul concedierilor să se reducă, pentru că angajaţii aleg plecarea voluntară în locul şomajului“, a explicat Tiberiu Nogy, vicepreşedintele Sindicatului Liber ALRO.

Ajutorul de şomaj de câteva sute de lei este nesemnificativ pentru cei care urmează să îşi piardă locul de muncă. „Zilele acestea au venit doi specialişti de la Agenţia Judeţeană pentu Ocuparea Forţei de Muncă  Slatina să îi informeze despre serviciile de preconcediere, însă au venit la discuţii doar 21 de oameni. Cu toţii speră că nu vor ajunge să intre în şomaj“, a mai spus Nogy.

Ordonanţa îi scapă de datorii

Salariile compensatorii sau „ordonanţa“, cum îi spun angajaţii, este singura soluţie care îi scapă de grija ratelor. „Am 11 ani lucraţi ca electrician şi, dacă ies cu ordonanţa, iau peste 20.000 lei. Am un credit şi cred că tocmai reuşesc să îl achit. Nu ştiu ce o să fac apoi, dar sper să îmi găsesc de lucru, că ştiu meserie. Dacă aş intra în şomaj, tot ajutorul l-aş da lunar la bancă şi ne-am descurca greu cu banii“, mărturiseşte Marcel, de 43 de ani.

Oltenii care au lucrat o viaţă la ALRO şi mai au câţiva ani până să iasă la pensie au acceptat să plece de bunăvoie din fabrică. „Am plecat şi eu, şi soţia de bunăvoie. Am luat 60.000 şi i-am pus la bancă. Mai avem câţiva ani până când ieşim la pensie, iar până atunci trăim cu dobânda de la bani. Stăm la ţară şi nu avem datorii şi nici cheltuieli mari“, spune, mulţumit, Ionel Dumitru, din Găneasa.