2004 - 2008 - Guvernarea DA pe jumătate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alianţa DA, care a câştigat alegerile din 2004, a guvernat ca atare doar jumătate din mandat, restul fiind asumat de liberali, cu sprijin discret şi neasumat din partea PSD.

Însă disputa dintre preşedinte şi premier s-a iscat mult mai devreme, în vara lui 2005 şi a fost generată de controversele privind alegerile anticipate.

Era Guvernului Tăriceanu stă sub semnul introducerii cotei unice, de 16 la sută atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru cel pe profit. A fost cea mai de impact măsură economică a Executivului din perioada 2005-2008.

Guvernul Tăriceanu a decis să nu încheie un acord de împrumut cu FMI, ducând o politică economică bazată pe consum şi aducerea unor investiţii străine, fără a controla strict deficitul bugetar. La o privire de ansamblu, analiştii economici apreciază că Guvernarea Tăriceanu a fost una caracterizată de „o creştere economică fără precedent, dar total nesustenabilă, pe fondul unei instabilităţi politice".

La 1 iulie 2005 românii au trecut la leul greu, o măsură pe care economiştii o considerau necesară pentru realizarea unui mediu economic stabil. În 2007, aderarea la Uniounea Europeană ar fi trebuit să aducă în ţară miliarde de euro bani europeni. Gradul de absorbţie a banilor europeni a fost în perioada 2007-2009 de doar 30%.

Unde sunt banii de la BCR?

Tot în timpul Guvernării PNL a fost parafată şi privatizarea BCR. În 2005, Erste Bank a câştigat licitaţia de privatizare, oferind 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din acţiunile băncii. În toamna anului 2006, statul român a încasat circa 2,2 miliarde de euro pentru pachetul de 36,8% pe care îl deţinea.

Privatizarea nu a fost însă una fără scandal, guvernanţii fiind acuzaţi că au „risipit" banii încasaţi pe privatizare. Premierul Tăriceanu susţine că sumele s-au dus în investiţii, însă ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu - ministru şi în 2005 şi 2006 - susţine că banii ar fi trebuit să se vadă „în autostrăzi".

Desfrâul Guvernului pe bani publici

În perioada 2005-2008, Guvernul condus de Tăriceanu a adoptat 20 de ordonanţe de urgenţă prin care au mărit pensiile şi salariile bugetarilor şi prin care au acordat mai multe ajutoare sociale familiilor defavorizate. Una dintre acestea, privind majorarea cu 30% a pensiilor, a creat un adevărat conflict în interiorul Guvernului, soldat cu demisia secretarului de stat de la Economie şi Finanţe, fost ministru, Sebastian Vlădescu.

Şeful de la Ministerul Economiei şi Finanţelor de atunci, Varujan Vosganian, anunţa că Guvernul îşi permită să „umfle" pensile şi veniturile bugetarilor, graţie creşterii economice.

În perioada Tăriceanu, cheltuielile din ministere şi din instituţiile publice aproape că s-au dublat. Tot guvernul liberal a introdus şi contractul de mandat al managerului, o formă de plată a clientelei politice, prin care managerii din instituţiile cu capital de stat primeau salarii de mii de euro. Contractul nu se putea rezilia înainte de termen decât cu plata unor uriaşe despăgubiri. În această situaţie s-au aflat Daniela Lulache de la Fondul Proprietatea, Liliana Mincă de la Loteria Română sau Ionuţ Costea de la Eximbank.

Alte „pensii nesimţite"

Continuând tradiţia începută de Guvernul Năstase, în perioada lui Tăriceanu au fost aprobate mai multe acte normative de acordare a unor pensii speciale, cum ar fi pentru personalul aeronautic navigant şi nenavigant, pentru parlamentari şi funcţionari parlamentari, pentru personalul auxiliar din instanţe, dar şi pentru anagajaţii Curţii de Conturi.

În momentul de faţă, sunt 8.236 de beneficiari de pensii speciale, în cuantum de peste 51 de milioane de lei. Din această sumă, doar 10,6 milioane provin de la bugetul de pensii şi reprezintă cota de contributivitate, restul, de 40,4 milioane de lei, este asigurat de la bugetul de stat.

Liber la creditele de consum

Nivelul creditelor de consum a crescut alarmant în acea perioadă, lucru remarcat şi de genţiile de rating. În perioada Tăriceanu, Fitch a depunctat România, coborând-o în categoria ţărilor celor mai vulnerabile, ulterior taxând şi sistemul bancar. Agenţia a cotat acest segment ca fiind slab, cu o expunere periculoasă, rezultând din viteza creditarii care a întrecut măsura şi nepregătit pentru a face faţă conjuncturii internaţionale.
Tot în acestă perioadă volumul creditelor ipotecare a crescut neaşteptat.

Creditul ipotecar contractat de băncile comerciale s-a majorat în medie cu 65 - 75% în 2006 şi 2007 datorită cererii mari de locuinţe, apreciau oficialii Asociaţiei Române a Băncilor. În acest context, tot în acestă perioadă a apărut un boom pe piaţa imobiliară - preţurile la locuinţe au crescut cu peste 50%, iar dezvoltatorii au invadat piaţa.

Cum şi-a văzut Tăriceanu realizările

La raportul de final de mandat, Tăriceanu a făcut un rezumat al situaţiei economice pe care a lăsat-o - creşterea economică medie în 2005-2007 a fost de 6%. „În primul semestru al anului 2008, creşterea PIB a fost de 8,8%, record absolut după 1990 şi cel mai rapid ritm de crestere din UE. Economia României are şanse de creştere cu circa 9% în 2008", anunţa premierul.

Tăriceanu a bifat şi la capi-tolul politicii sociale, susţinând ca în trei ani a reuşit dublarea punctului de pensie. Şi salariile au crescut, iar ţinta privind creşterea salariilor cu 60% a fost atinsă în doi ani. Acestea avea să coste ţara crunt în anul de criză care urma.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite