Fără erori politice, avem şanse să adoptăm euro înainte de 2014

Atingerea obiectivului este condiţionată şi de continuarea reformelor structurale Conducerea băncii centrale consideră că, în condiţiile în care politica fiscală nu va fi relaxată,

Atingerea obiectivului este condiţionată şi de continuarea reformelor structurale

Conducerea băncii centrale consideră că, în condiţiile în care politica fiscală nu va fi relaxată, am putea adopta euro înainte de termenul oficial trimis la Bruxelles. Totuşi, alte riscuri ce pot pune în pericol chiar şi termenul de 2014 vin din partea dezechilibrului extern.

Obiectivul oficialilor români de a adopta moneda unică europeană în 2014 ar putea să fie îndeplinit chiar mai repede. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a precizat, ieri, că programul de trecere la euro a fost prezentat Bruxelles cu posibilitatea ca, dacă economia va merge ca până acum, "să fim mai ambiţioşi".

Trei ani pentru consolidare economică

Următorii trei ani ar trebui să reprezinte o perioadă de consolidare a inflaţiei la un nivel scăzut, iar corecţiile la preţuri administrate nu pot fi amânate mai departe de anul 2010, fără a ameninţa decizia de intrare în zona euro. Simultan cu scăderea ritmului anual de creştere a preţurilor de consum la circa 3%, va fi finalizat şi procesul de formare a pieţei de capitaluri pe termen lung. Simultan, reformele structurale trebuie să continue, mai ales cele în sistemul de sănătate sau în domeniul pensiilor.

Referindu-se la procesul de convergenţă dintre România şi Uniunea Europeană, guvernatorul BNR a explicat faptul că "România trebuie să mai aibă răbdare. Nu putem sări peste etape. Nu e înţelept să te uiţi la cifre şi să zici că singurul lucru este să apeşi pe acceleraţie. Trebuie să te uiţi dacă avansul economic are substanţă".

În plus, Isărescu a subliniat faptul că în zona euro nu intră numai Capitala ţării şi marile oraşe, ci şi zonele rurale.

Recent, un raport al diviziei de statistică a Comisiei Europene arată faptul că regiunile din ţara noastră sunt printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, pe ultimul loc fiind zona de nord-est a ţării.

Riscuri care pot întârzia trecerea la euro

Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent reprezintă unele dintre cele importante probleme cu care se confruntă economia românească în procesul de aderare la zona euro. "Deficitul de cont curent reprezintă o problemă majoră.

De la un anumit punct, trebuie să apăsăm mai mult pe creşterea productivităţii decât pe salarii", a afirmat Isărescu. Anul trecut, datele publicate de BNR şi INS arată faptul că soldul negativ al contului curent a reprezentat peste 10% din produsul intern brut. Iar scenariul Comisiei Naţionale de Prognoză arată că, până în 2013, deficitul de cont curent va continua să rămână peste acest prag.

"În ceea ce priveşte deficitul extern, avem şi aspecte pozitive. Aproape în totalitate în ultimii ani deficitul a fost acoperit prin investiţii străine directe. România a fost descoperită şi, aşa cum stau lucrurile, investiţiile vor continua şi în viitor", a spus Isărescu. Pe de altă parte, deşi în ultimii ani, comportamentul privind deficitul bugetar a fost unul "sănătos", nu există semne că această abordare va continua. "Dialogul merge într-un singur sens. Toată lumea spune că avem nevoie şi de aia, şi de cealaltă", a afirmat guvernatorul BNR.

Deficitul bugetar programat pentru 2007 este de 2,8% din PIB, dar, conform metodologiei europene, valoarea este de 3,2% din PIB.

Mai mult, şi unii analişti se îndoiesc de faptul că, în acest an, guvernul va reuşi să nu depăşească plafonul de 3% din PIB impus de criteriile de la Maastricht.

România îndeplineşte trei criterii de convergenţă

Singurii indicatori economici de convergenţă nominală la Uniunea Europeană, care nu sunt îndepliniţi în acest moment de ţara noastră, sunt rata anuală a inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung.

Astfel, în timp ce în cele mai performante state din zona euro inflaţia anuală plus 1,5 puncte procentuale nu depăşeşte 3%, Banca Naţională încearcă, în acest an, să consolideze rata anuală medie la 4%.

Iar dacă dobânzile pe termen lung din zona euro sunt de aproximativ 6%, în ţara noastră sunt de peste 7%.

În schimb, economia românească îndeplineşte, cel puţin momentan, ceilalţi indicatori - variaţia cursului de schimb, deficitul bugetar consolidat şi datoria publică.