Peste două mii de peşteri în judeţul Gorj

Punctul forte al Gorjului îl reprezintă turismul montan. Aici există peste două mii de peşteri, cea mai cunoscută dintre ele fiind peştera Muierilor. Cadrul natural pitoresc al

Punctul forte al Gorjului îl reprezintă turismul montan. Aici există peste două mii de peşteri, cea mai cunoscută dintre ele fiind peştera Muierilor.

Cadrul natural pitoresc al judeţului este legat atât de speologie, cât şi de turismul de aventură şi de drumeţii. Gorjul are, în plus, zone foarte bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul sau pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.

Pe de altă parte, regiunea este atractivă pentru pasionaţii de alpinism. Numai în arealul Cheile Olteţului există peste 50 de trasee omologate. În zona Cheile Olteţului se află şi o rezervaţie speologică importantă: peştera Polovragi.

La poalele munţilor Mehedinţi se găseşte peştera Cloşani, o rezervaţie uşor accesibilă, care se face remarcată prin lacurile din jur, prin fauna cavernicolă bogată şi prin numeroasele concreţiuni calcaroase.

Relieful montan, potenţialul speologic, legendele cunoscute în această zonă sau monumentele istorice sunt numai câteva din elementele care contribuie la nota specifică a regiunii

Puţini ştiu că în judeţul lui Brâncuşi se află aproape 20% din peşterile României. Unele sunt rezervaţii naturale.

Judeţul Gorj dispune de un potenţial turistic diversificat, turismul montan fiind, de departe, punctul forte al acestei zone. Cadrul natural pitoresc al judeţului este direct legat de speologie, turism de aventură sau drumeţii. În acelaşi timp, Gorjul are mai multe zone numai bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul, zone potrivite pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.

Nu în ultimul rând, regiunea este un punct de atracţie pentru cei pasionaţi de alpinism, numai în zona Cheile Olteţului existând peste 50 de trasee omologate.

Monumente de legendă

Dintre cele 2.000 de peşteri din Gorj, cea mai cunoscută este peştera Muierilor, situată lângă Baia de Fier, un monument al naturii care conţine originale podoabe-concreţiuni calcaroase, ce dau fantezie şi splendoare locului. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive - "Sala liliecilor", pentru că adăposteşte numeroase colonii de lilieci sau "Galeria urşilor", unde s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă.

Legenda leagă numele acestei peşteri de faptul că ea a servit drept adăpost pentru femei şi copii în epoca migraţiei popoarelor.

O altă rezervaţie speologică este peştera Polovragi, situată în Cheile Olteţului. O veche legendă cunoscută în zonă spune că Zamolxes, zeul dacilor, a trăit în galeriile care formează labirintul acestei peşteri.

La poalele munţilor Mehedinţi, la o altitudine de 433 de metri, se găseşte peştera Cloşani, o rezervaţie uşor accesibilă, care se face remarcată prin lacurile din jur, prin fauna cavernicolă bogată şi prin numeroasele concreţiuni calcaroase.

Toate aceste puncte au fost declarate monumente ale naturii şi reprezintă o atracţie turistică a judeţului Gorj.

O salbă de adăposturi

Petrografia regiunii şi liniile de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale au făcut ca în localitatea gorjeană Tismana să existe numeroase peşteri, dintre care Tismana este cea care se bucură de cea mai mare notorietate. Cunoscută sub denumirea de peştera Tezaurului, din apropierea Mănăstirii Tismana, peştera este locul de unde ţâşneşte un şuvoi de apă ce formează o cădere de 50 de metri înălţime.

Întreg bazinul hidrografic al râului Tismana însumează un număr de 20 de peşteri de diverse forme şi aspecte, care impresionează deopotrivă prin frumuseţea şi sălbăticia lor.

"O salbă de adăposturi pentru omul preistoric şi un loc lăsat de Dumnezeu pentru aceşti oameni, pentru a sta în linişte şi rugăciune înainte de a-şi construi propriile locuinţe din lemn, asta poate fi o definiţie a peşterilor.

După perioadele dificile de oscilaţie glaciară, omul a ieşit în final din peşteri. Pentru om, ele n-au fost decât un refugiu temporar", a spus Antonio Tomoniu, un reprezentant al Primăriei Tismana. Peştera Gura Plaiului din oraşul Tismana are zece hectare, o lungime de 150 de kilometri cu o intrare prin aven. Monument al naturii, din păcate, această peşteră nu poate fi vizitată de către turişti, nefiind amenajată.

O salbă de adăposturi pentru omul preistoric şi un loc lăsat de Dumnezeu pentru aceşti oameni, pentru a sta în linişte şi rugăciune înainte de a-şi construi propriile locuinţe din lemn, asta poate fi o definiţie a peşterilor
Antonio Tomoniu,
reprezentantul Primăriei Tismana

Runcu şi peşterile din jur

În zona comunei Runcu şi a cheilor Sohodolului, turiştii pot vizita numeroase peşteri care au denumiri variate - peştera Pătrunsa, peştera Popii, Gârla Vacii, peştera cu lilieci, peştera Nării.

Complexul Cheile Runcului, care cuprinde trei "chei", se desfăşoară pe o lungime de 12 kilometri, între comuna Runcu şi Poiana Contului.

Râul Sohodol oferă un peisaj natural excepţional, un "tunel al Nărilor", o peşteră formată din două galerii de 70 de metri lungime fiecare, cu secţiuni circulare şi triunghiulare.

Cheile Sohodolului sunt considerate de alpinişti o adevărată provocare.

Gorjul invită "Acasă la Brâncuşi"

În data de 19 septembrie 2007, Cheile şi peştera Pătrunsa din zona Cheile Sohodolului au fost declarate arie protejată, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a cerut includerea celor 78 de hectare pe lista spaţiilor protejate.

"Agenţia de Mediu Gorj a propus Academiei Române declararea unei arii protejate care să cuprindă Peştera de la Pătrunsa şi o porţiune de 78,086 de hectare din sectorul Cheilor Pătrunsa ale râului Sohodol. Cheile de la

Pătrunsa prezintă o valoare peisagistică deosebită şi, ca şi peştera de la Pătrunsa, necesită aceleaşi măsuri cu regim special", a afirmat Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj.

Program de promovare a turismului

Autorităţile administraţiei locale din Gorj au întocmit un studiu pentru valorificarea potenţialului turistic al judeţului. "Acasă la Brâncuşi" este unul dintre programele de promovare a turismului şi durează patru zile.

În această perioadă, turiştii care beneficiază de acest program au parte de un periplu prin localităţile Runcu, Arcani, Peştişani, Tismana şi Târgu-Jiu. Aceştia pot vizita monumentele istorice, peşterile din aceste zone, casa memorială a lui Constantin Brâncuşi sau Cheile Sohodolului.

Frumuseţile naturii, bucuria de a privi răsăritul soarelui printre stâncile din chei sunt doar câteva motive pentru care tot mai mulţi turişti aleg să viziteze aceste locuri.Un alt program propus de autorităţi este acela care include vizitarea câtorva dintre peşterile din judeţ.

Programul include două circuite - Polovragi-Baia de Fier şi Valea Sohodolului. Peşterile vizitate sunt Polovragi, peştera Floriilor din Valea Sohodolului, cheile Olteţului şi cele ale Sohodolului, dar şi mănăstirile din această zonă.

Agenţia de Mediu Gorj a propus Academiei Române declararea unei arii protejate care să cuprindă peştera de la Pătrunsa şi o porţiune de 78,086 de hectare din sectorul Cheilor Pătrunsa ale râului Sohodol.
Gheorghe Fometescu,
directorul Agenţiei de Mediu Gorj

Dezvoltarea economiei rurale

Cheile şi peştera Pătrunsa din zona Cheile Sohodolului au fost declarate arie protejată.

Autorităţile sunt de părere că instituirea ariilor naturale protejate va duce la dezvoltarea economiei rurale.

În acelaşi timp, administratorii terenurilor din aceste zone vor putea să primească sprijin financiar pentru conservarea specificului regiunii.

De asemenea, declararea unei zone ca arie naturală protejată va face posibilă accesarea fondurilor europene pentru activităţi agricole şi pentru dezvoltarea turismului.

Aceste zone sunt incluse în programe de promovare, făcând parte din traseele turistice din zonă.