Cum au ratat banii UE săracii unei regiuni bogate

Judeţul Hunedoara, unul dintre cele mai sărace ale regiunii de dezvoltare Vest, a solicitat 314 milioane de euro prin proiecte de accesare a fondurilor europene.

Beneficiarii proiectelor au reuşit să primească doar 41 de milioane. Ceilalţi „candidaţi" s-a ales cu bani cheltuiţi pe studii de fezabilitate, pe consultanţi incompetenţi sau au fost victimele birocraţiei.

Hunedoara, radiografia unui eşec

Autorităţile publice hunedorene au depus sute de proiecte pentru investiţii esenţiale dezvoltarea judeţului şi a comunităţilor locale, unele dintre cele mai sărace din Vestul ţării. Un raport  al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest pe perioada ianuarie 2007 - aprilie 2010, prezintă o situaţie critică pe toate axele de finanţare.

Pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, autorităţile hunedorene au reuşit să atragă 1,04 milioane de euro, deşi au cerut 14,65. La modernizarea infrastructurii educaţionale, judeţul Hunedoara a atras 4,16 milioane de euro, în condiţiile în care a depus proiecte pentru o sumă totală de şapte ori mai mare.

Cel mai „bun" rezultat este un randament de 30%, adică din 93 de milioane de euro cerute prin proiecte pentru refacerea de drumuri autorităţile din Hunedoara au reuşit să contracteze 36 de milioane de euro..

Nărav românesc: contestarea licitaţiilor

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, a spus că sunt mai multe cauze care au determinat o absorbţie prea mică a fondurilor europene. Cea mai gravă situaţie este cea provocată de firmele care contestă întocmirea caietelor de sarcini, licitaţiile sau rezultatul licitaţiilor.

„Există contestatori de profesie care contestă orice: caitele de sarcini, licitaţiile, şi astfel se amână procedurile îngrozitor de mult. Cel mai grav este că aceşti contestatari nu păţesc nimic, ei au dreptul să conteste oricât. Astfel, în multe situaţii, s-a ajuns la întârzierea posibilităţilor de absorbţie. Noua meserie de contestator a creat această posibilitate", a spus Ostaficiuc.

Lipsa banilor pentru acoperirea cofinanţării a determinat multe administraţii să renunţe la banii europeni. „Există primării care nu au bani de cofinanţări sau nu au evaluat bine partea care le-ar reveni pentru plată. E şi cazul localităţii Racoviţa, din Timiş, care cerut fonduri pentru un pod care nu era foarte necesar, nu a evaluat bine costurile, nu poate acoperi cofinanţarea şi acum e posibil să fie nevoită să returneze întreaga sumă", a precizat Ostaficiuc.