Un deranj numit enterocolită

"Spălaţi-vă, spălaţi-vă, spălaţi-vă!". Enterocolitele acute pot să apară din senin şi pot crea mari neplăceri mai ales când regulile de igienă personală nu sunt respectate. Despre

"Spălaţi-vă, spălaţi-vă, spălaţi-vă!". Enterocolitele acute pot să apară din senin şi pot crea mari neplăceri mai ales când regulile de igienă personală nu sunt respectate.

Despre neplăcerile provocate de durerile de burtă (crampe abdominale), greţuri, vărsături, febră, frisoane şi scaune numeroase şi alterarea stării generale ne-a vorbit dr. George Dumitraşcu, medic la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu. În general, neplăcerile enumerate mai înainte sunt simptomele unei enterocolite acute.

Acestea reprezintă un grup de afecţiuni ale tractului digestiv provocate de diverse infecţii, cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi. Manifestările generale sunt provocate fie de diseminarea agentului infecţios, ori a toxinelor acestuia, în tot organismul, fie - cel mai frecvent - de pierderile importante de apă şi minerale prin diaree şi a vărsături. Principalii responsabili ai enterocolitelor acute sunt bacterii (Salmonella, Shigella, Escherichia coli), virusuri - enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri, ciuperci (mai ales Candida), în special la pacienţii cu imunitatea scăzută sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice sau paraziţi. "Pătrunderea în organism a agenţilor infecţioşi se face pe cale bucală, prin intermediul apei, alimentelor sau mâinilor murdare, contaminate", explică medicul.

De asemenea, unii vectori (muşte, gândaci, rozătoare) pot vehicula şi împrăştia microorganismele pe o distanţă mare. "Astfel, se pot îmbolnăvi într-un anume moment toţi cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apă dintr-o sursă contaminată, dar şi cei care au venit în contact direct cu aceştia nerespectând regulile de igienă elementare", explică dr. Dumitraşcu. În general, în perioada caldă creşte numărul cazurilor de enterocolite acute, dar există şi agenţi infecţioşi implicaţi în îmbolnăvirile apărute în sezonul rece (rotavirusuri). Există şi aşa-numita "diaree a călătorului", enterocolite acute apărute la persoanele care călătoresc în zone care nu sunt obligatoriu endemice pentru astfel de boli, dar în astfel de cazuri deranjul poate fi provocat de schimbările de regim alimentar şi de consumul de preparate specifice zonei (de exemplu, condimente) care modifică pH intestinal şi răspunsul imun al individului la agresiunea unor agenţi patogeni.

Caiul de mentă e sfânt

Prima măsură este prevenirea prin respectarea igienei, recomandă medicul. Spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea oricărei mese, spălarea alimentelor (în special fructe şi legume), spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor, veselei, prin utilizarea numai a apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, folosirea de apă fiartă şi răcită ori a apei minerale îmbuteliate. Nu întotdeauna este indicat tratamentul medicamentos. "Spre exemplu, explică medicul, diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice".

Pe de altă parte, utilizarea antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale, nepatogene, sau determină proliferarea unor tulpini bacteriene rezistente la antibiotice. În tratamentul enterocolitelor prima măsură o reprezintă corectarea pierderilor de lichide şi electroliţi. Aceasta se realizează prin consumul de lichide - ceaiuri neîndulcite (mai ales ceai de mentă), apă minerală, zeamă şi mucilagiu de orez, supă de morcovi. "Foarte importantă este administrarea sărurilor de rehidratare care se găsesc în farmacii, în pliculeţe gata dozate, pentru a compensa pierderile", explică dr. Dumitraşcu.

Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza medicamente antispastice (numai la recomandarea medicului) sau aplicaţii de căldură pe abdomen. Vărsăturile pot fi combătute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindecă în câteva zile. Regimul alimentar în perioada de convalescenţă (timp de 2-3 zile după dispariţia simptomelor) trebuie alcătuit din orez fiert, brânză de vaci proaspătă, mere rase, supă de zarzavat strecurată, carne fiartă.

Trebuie excluse legumele şi fructele crude, lactatele şi prăjelile. De altfel, regimul alimentar, bogat în lichide şi de protecţie digestivă este esenţial în tratarea cu succes a formelor necomplicate. Enterocolitele acute cu modificarea stării generale, cu deshidratare mare, trebuie spitalizate pentru a corecta rapid pierderile electrolitice şi a preveni complicaţiile.

Mare atenţie trebuie acordată enterocolitelor sugarilor şi copiilor mici (acestea sunt adevărate urgenţe pediatrice), deoarece aceştia se deshidratează mult mai uşor, cu consecinţe grave. În cazurile complicate, recidivante sau potenţial periculoase, se apelează şi la antibioterapie, însă numai după efectuarea unui examen coproparazitologic care să determine tipul de antibiotic la care germenul patogen este sensibil.

Foarte importantă este administrarea sărurilor de rehidratare care se găsesc în farmacii, în pliculeţe gata dozate, pentru a compensa pierderile de lichide şi electroliţi
dr. George Dumitraşcu