Un nou curent oceanic certifică schimbările climei

Curentul Tasmanian, spun oamenii de ştiinţă, este veriga lipsă din marele circuit al apei oceanului planetar Cercetătorii australieni au identificat traseul unui curent oceanic masiv,

Curentul Tasmanian, spun oamenii de ştiinţă, este veriga lipsă din marele circuit al apei oceanului planetar

Cercetătorii australieni au identificat traseul unui curent oceanic masiv, care închide marea "centură oceanică în mişcare" a Pământului. Necunoscut până acum câteva zile, noul curent trece pe lângă Tasmania, prin sudul Australiei şi se îndreaptă spre Oceanul Antarctic, înconjurând continentul îngheţat de la Polul Sud al planetei.

Curentul Tasmanian este un fel de fluviu submarin, care curge undeva între 800 şi 1.100 de metri sub nivelul de suprafaţă al apei. În ciuda temperaturii diferite de restul apei oceanului, curentul a fost descoperit cu greu, numai după ce savanţii l-au urmărit cu ajutorul unui minisubmarin robotizat numit Argo. Din cauza reliefului suboceanic, acest curent urcă şi coboară, având uneori mai mult de un kilometru între porţiunile care curg la adâncimi constante.

Toţi curenţii schimbă clima

Trebuie spus că, de regulă, curenţii oceanici au lungimi de mii de kilometri. Ei sunt factori foarte importanţi în stabilirea climei pe toate continentele, dar mai ales în zonele aflate la cel mult 300 kilometri de mal. Cel mai cunoscut este Curentul Golfului, care, cu apele lui calde, temperează clima din nord-vestul Europei, făcând-o mai plăcută decât în alte zone ale Terrei aflate la aceeaşi latitudine. Un alt exemplu celebru este Curentul Californian, care răcoreşte clima din Insulele Hawaii, făcându-le cele mai importante destinaţii turistice din zona subtropicală.

Aşa cum un curent de aer este determinat de diferenţele de presiune atmosferică dintre zonele încălzite de soare (cu presiuni mici) şi zonele întunecate şi reci (cu presiuni mari), la fel, curenţii oceanici de mare adâncime sunt puşi în mişcare de diferenţele de temperatură şi densitate dintre apele din anumite zone ale oceanului planetar.

Curentul Tasmanian distribuie "căldura"

Cercetătorii spun că forma circulară a acestui curent arată că el este un soi de "centrală termică" a tuturor oceanelor, întrucât el distribuie apa caldă spre cele trei mari oceane: Pacific, Atlantic şi Indian. Asta face ca el să fie, de fapt, motorul principal al actualei clime mondiale. "Noi am bănuit că schimbarea curenţilor oceanici este destul de mare, după ce am văzut ce efecte dezastruoase a avut asupra Marii Britanii o simplă deviere a Curentului Golfului.

Acum însă, după ce am descoperit Curentul Tasmanian, avem confirmarea că noul tip de climă este menit să reziste mult mai mulţi ani decât anticipaseră meteorologii", spune Ken Ridgway, un cercetător de la Commonwealth Science and Industrial Research Organisation. Experţii spun că toate schimbările climatice fac parte dintr-un ansamblu global aflat în echilibru, iar prezenţa Curentului Tasmanian arată că sistemul climateric a ajuns la echilibru şi, prin urmare, o vreme destul de îndelungată nu se va mai schimba.

Căldura vine de la tropice

De unde apă caldă în jurul continentului antarctic? Din zona tropicelor, desigur, declară oceanografii. Apa caldă a oceanului planetar se îndreaptă spre Polul Sud, urmărind nişte trasee preferenţiale, pe care noi le numim curenţi oceanici calzi. Până acum, în dreptul Australiei, Curentul Indonezian, care aducea apa caldă din Oceanul Pacific în Oceanul Atlantic, se stingea de la sine.

Noua descoperire arată că, mai nou, apele calde se îndreaptă până pe coastele Antarcticii, unde încălzesc sensibil clima, topind gheţurile şi modificând traseele vieţuitoarelor marine. Cum acest curent este strâns legat de toate cele trei oceane, e limpede că el influenţează clima pe întreaga planetă.

Aşa se face că Oceanele Indian şi Pacific pierd din energia termică, clima din nordul-vestul Europei şi din India - Bangladesh fiind direct modificată, în sensul că devine mai rece şi mai umedă. În schimb, pentru compensaţie, clima din zona temperată devine aproape subtropicală, cu excepţiile notabile ale unor ploi toreţiale, care vor spăla, brusc, pământurile uscate de secetă.