Noua lege a cultelor stinge o parte a disputelor religioase

Morţii pot fi îngropaţi fără acordul cultului de care aparţine cimitirul

ţării.
Într-o declaraţie dată pentru ziarul Adevărul, Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru culte, consideră că "este un moment istoric rezultat în urma repetatelor întâlniri cu reprezentanţii tuturor cultelor recunoscute de stat". Punctele importante ale noii legi sunt cele care reglementează relaţiile dintre stat şi culte, este de părere A. Lemeni: "Practic, premisa fundamentală de la care se pleacă este faptul că statul recunoaşte rolul spiritual, educaţional, cultural al cultelor, precum şi acela de partener social, de factor al păcii sociale. Sunt concretizate principiile autonomiei cultelor în raport cu statul, neutralitatea şi echidistanţa".
În ceea ce priveşte aspectele care vizează organizarea cultelor, este o lege de inspiraţie europeană, deoarece legea americană funcţionează după altă filosofie. În acest spirit, până la dobândirea statutului de cult, asociaţiile religioase sunt permise în România cu condiţia întrunirii unui număr de 300 de membri. Ulterior, după 12 ani de funcţionare neîntreruptă în România şi dacă numărul minim al membrilor este de 0,1% din populaţia ţării, o asociaţie religioasă poate dobândi statutul de cult. Legi asemănătoare vom mai întâlni în Austria, Cehia, Belgia ş.a.
Obligativitatea realizării de cimitire comunale
"Întrucât problema cimitirelor este foarte delicată, legea prevede obligativitatea realizării de cimitire comunale. Acolo unde acestea nu sunt, s-a prevăzut ca înmormântarea celor de alte confesiuni să fie făcută fără acordul cultului de care aparţine cimitirul. Întrucât pentru tradiţia iudaică şi musulmană ritualul este foarte strict, cele două culte sunt exceptate de la această prevedere", a concluzionat Lemeni.
"Este o lege în spirit european", ne-a spus pr. Adrian Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei BOR. "Este foarte importantă introducerea conceptului de partener social, pentru culte - ceea ce va determina şi o implicare mult mai susţinută în ceea ce se numeşte opera socială. ştiţi foarte bine că au existat momente de învrăjbire religioasă. Biserica ortodoxă nu este de acord cu acele excese ale anumitor preoţi care nu aprobă îngroparea unui om care nu aparţine cultului ortodox într-un cimitir care ne aparţine. S-a încercat şi prin lege, şi pe bună dreptate, evitarea acestor situaţii."
Viorel Dima, director PR în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a şaptea din România, a avut o părere mai nuanţată: "Legea cultelor este rezultatul unor negocieri între reprezentanţii tuturor cultelor recunoscute din România. Ca atare, fiind o negociere, există şi unele compromisuri". Problema înhumării a generat multe tensiuni religioase în România, apreciază reprezentatul adventiştilor, iar această lege le va mai ameliora.
Se interzice defăimarea simbolurilor religioase
Acesta a mai avut obiecţii cu privire la Art. 13, legat de defăimarea simbolurilor religioase. În acesta se spune că este interzisă "ofensa publică adusă simbolurilor religioase". Unele culte ar putea suprainterpreta acest articol, se teme reprezentatul adventiştilor.
Cu privire la Art. 13, şi purtătorul de cuvânt al Bisericii Româno-Catolice din România, pr. Francisc Doboş consideră că acesta se poate preta la suprainterpretări, dacă este să ne amintim de ceea ce s-a petrecut cu simbolurile islamice. Acesta ne-a mai spus că Biserica Catolică nu are dificultăţi cu privire la înhumarea persoanelor de alte confesiuni, mai ales că adesea sunt familii mixte, de confesiuni diferite, care, firesc, sunt îngropate împreună.

Îi acceptăm pe musulmani în cimitirele noastre, dar n-avem loc
Cimitirele confesionale din România sunt în majoritate ortodoxe, iar reprezentanţii celorlalte culte susţin că morţii lor sunt înmormântaţi, ca sinucigaşii, la marginea cimitirelor. Ei au cerut acces egal în cimitirele publice şi eliminarea slujbei ortodoxe, care până acum era obligatorie. Oamenii sunt de acord cu această prevedere a legii, dar se plâng de criza de locuri de veci. "Tot fiinţe umane sunt şi ei. Problema este că nu sunt destule locuri de veci", ne-a mărturisit o doamnă care are soţul înmormântat în cimitirul Străuleşti. Ea a mai adăugat că "deja se deshumă morţi ca să-i bage pe alţii, şi am ajuns să-i băgăm unii peste alţii". Când a auzit despre noile prevederi, o altă doamnă s-a întrebat şi ea unde vor fi îngropaţi şi morţii celorlalte confesiuni, motivând că, "cel puţin în Bucureşti, nu ai loc să arunci un ac în cimitire". Nici administraţia cimitirelor nu este deranjată de egalitatea de acces a reprezentanţilor tuturor confesiunilor.
Locul de veci nu se dă pe criterii confesionale
"Locul de veci nu se dă pe criterii confesionale. Musulmanii au avut şi până acum o parcelă aparte în cimitirul Străuleşti, iar protestanţii, la cel din Pantelimon", a declarat directorul Administraţiei Cimitirelor, George Georgescu, care a mai adăugat că oricum nu există prea multe cereri din partea musulmanilor sau protestanţilor din cauza ritualurilor diferite de înmormântare sau cimitirelor private. (Florin Pupăză)