O criză care te lasă rece

Capitala României reale se mută, încet-încet, la Jucu . e poate spune orice despre România anului 2008, stat membru al Uniunii Europene, mai puţin că aici se moare de foame. Acest lucru

Capitala României reale se mută, încet-încet, la Jucu .

e poate spune orice despre România anului 2008, stat membru al Uniunii Europene, mai puţin că aici se moare de foame. Acest lucru pare a fi printre cele câteva certitudini - dacă nu cumva este chiar singura! - dobândite în aproape două decenii de tranziţie. Cam aşa arătăm în ochii occidentalilor care urmăresc ce se petrece la noi. Este mai simplu să cunoşti România "catafatic" (afirmativ, enumerând calităţile, foarte puţine de altfel) decât "apofatic" (în ceea ce nu este).

Majoritatea românilor are un nivel de trai scăzut, nu îşi pune speranţe în Justiţie şi nu crede în eficienţa unor instituţii fundamentale precum parlamentul. La o primă vedere, în această lumină, oricui i s-ar părea că este vorba despre o ţară din spaţiul ex-sovietic. România din fundalul afişelor şi discursurilor electorale, cea în care politicienii noştri încearcă să ne convingă, în pofida evidenţelor, că trăim, este o butaforie. Un decor de mâna a treia, de la un teatru provincial. Şi poate nici măcar atât!

"Transferul" domnului Teodor Meleşcanu la Ministerul Justiţiei spune foarte multe despre modul în care este abordată guvernarea. La fel şi desemnarea domnului Radu Stroe la Ministerul Apărării Naţionale. Premierul Tăriceanu ne arată, din nou, că este între ciocan (preşedintele Traian Băsescu) şi nicovală (Mircea Geoană, liderul PSD). Din păcate, nici dacă gherila politică ar înceta instantaneu, primul-ministru nu ar avea soluţii viabile pentru cele două portofolii. Readucerea în guvern a domnului Stroe seamănă cu reintroducerea în teren, de către antrenorul principal, în partea a doua a meciului, a unui jucător pe care l-a înlocuit în prima repriză.

De cealaltă parte, PD-L aşteaptă după colţ, cu bâta în mână şi zâmbetul pe buze. Orice "schemă tactică" a premierului Tăriceanu le oferă pedeliştilor şansa de a contraataca furibund. "Ne-aţi scos de la guvernare şi acum vă faceţi de râs că nu aveţi oameni. Şi nici nu vreţi să lăsaţi puterea!", este mesajul pe care îl transmit constant oamenii lui Boc şi Stolojan. PSD se comportă iarăşi derutant. Liderul său, Mircea Geoană, face declaraţii ameninţătoare la adresa guvernului, iar "masa critică" a social-democraţilor nemulţumiţi de modul în care acesta conduce partidul le transmite liberalilor, "pe surse", mesaje liniştitoare.

Dintre toţi cei enumeraţi, niciunul nu pare preocupat cu adevărat de agravarea blocajului instituţional, de faptul că România stă pe loc, ci de "criza politică". O criză a orgoliilor, a intereselor pe bani publici şi a jocurilor de imagine. Noroc cu faptul că, din când în când, managerii unei companii precum Nokia ne mai descoperă pe harta Europei. Capitala României reale se mută, încet-încet, la Jucu.