Nici cotele de poluare nu stabilizează clima!

Dacă vrem să avem vreo şansă, specialiştii spun că ar trebui să reducem imediat poluarea cu cel puţin 45% Singura posibilitate de a regla clima Terrei presupune, în primul rând,

Dacă vrem să avem vreo şansă, specialiştii spun că ar trebui să reducem imediat poluarea cu cel puţin 45%

Singura posibilitate de a regla clima Terrei presupune, în primul rând, reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră din atmosferă. Viitoarele schimbări în ciclul carbonului însă ar putea face această activitate mai dificilă decât se credea până acum. Mai mult decât atât, încălzirea globală va face ca ecosistemele terestre şi cele acvatice să-şi piardă capacitatea de stocare a dioxidului de carbon, conform unui studiu publicat într-un supliment al revistei Nature.

Dependenţa de combustibilii fosili face ca rata emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) să crească încontinuu. Şi, cum sporirea concentraţiei de GES în atmosferă este principala cauză a schimbărilor climatice, unele scenarii prevăd o creştere a temperaturii medii globale cu până la 6,4° Celsius până la sfârşitul acestui secol dacă rata emisiilor continuă să crească în acest ritm.

Unii specialişti sunt de părere că o asemenea încălzire ar depăşi cu mult temperaturile medii globale înregistrate în istoria Pământului, fapt pentru care autoreglarea climei ar realiza fenomene devastatoare. De aceea, pentru a evita astfel de consecinţe, concentraţiile de GES în atmosferă trebuie aduse la nivelul care oferă "siguranţă" societăţii şi mediului înconjurător.

Statele stabilesc rate de poluare

Ţările industrializate se concentrează în momentul de faţă pe politici de "temperare a climei" care, odată implementate, vor duce la o scădere treptată a emisiilor de GES. Recent, guvernele mai multor ţări şi-au propus ca până în 2020 să reducă emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 25 la sută faţă de anul de referinţă 1990, iar până la sfârşitul anului 2050, cu 50-75 la sută. În orice caz, la Conferinţa pe probleme climatice, care a avut loc în decembrie 2007, la Bali, unde s-a discutat despre posibilităţile de reducere a emisiilor, nu s-a ajuns la niciun acord. Asemenea propuneri constituie un pas imens la nivelul politicilor de stat, dar, în acelaşi timp, un pas mult prea mic pentru salvarea mediul înconjurător.

Cote prea mici pentru reducerea poluării

Ţările industrializate produc în momentul de faţă 50 la sută din emisiile de GES, iar proporţiile emisiilor ţărilor emergente, precum China şi India, cresc tot mai mult. Ipotetic, dacă ţările în curs de dezvoltare nu ar mai emite GES, iar ţările industrializate ar urma aceeaşi cale, atunci emisiile globale în 2020 vor fi cu numai 12-20% mai mici faţă de cele înregistrate în 1990. Având în vedere ciclul carbonului, este clar că reducerile propuse nu vor putea stabiliza prea curând concentraţiile de GES din atmosferă.

În prezent, defrişările masive şi utilizarea combustibililor fosili trimit anual în atmosferă 10 miliarde de tone de dioxid de carbon. Din această cantitate, 4,5 miliarde de tone rămân în atmosferă, iar restul este absorbit de ocean şi de ecosistemele terestre. Pentru stabilizarea concentraţiilor de CO2 din atmosferă, ar trebui ca emisiile de GES să fie reduse strict la cantitatea ce poate fi absorbită de ocean şi de păduri, adică în jur de 5,5 miliarde de tone. Aceasta presupune însă o reducere imediată a emisiilor de CO2 cu cel puţin de 45 la sută.

"Raţionalizări", reînnoite constant

În plus, rata de reducere a emisiilor de GES ar trebui reînnoită constant, chiar şi atunci când obiectivele ar fi, eventual, atinse. Dacă, de pildă, concentraţia de gaze de seră din atmosferă ar creşte, aceasta va fi mai mare decât cea de deasupra oceanului. Asta va produce o diferenţă de presiune, ceea ce ar provoca imediat crearea unui curent de aer poluat spre ocean.

Dar, dacă rata emisiilor din atmosferă se stabilizează, concentraţia medie de deasupra oceanului va creşte încetul cu încetul, din cauza metanului care iese din ape, până când presiunea se echilibrează. În felul acesta, absorbţia dioxidului de carbon de către ocean ar putea înceta. Prin urmare, reducerea imediată chiar şi cu 45 la sută a emisiilor de GES nu poate fi suficientă pe termen lung. Specialiştii spun că am avea nevoie, mereu, de noi reduceri ale poluării, cel puţin până când activitatea de eliminare a metanului de pe fundul oceanului ar înceta.

Ecosistemele nu mai pot stoca CO2

De fapt, stabilizarea climei ar putea fi mult mai complexă decât ar părea la prima vedere. Observaţiile şi simulările recente arată că absorbţiile curente de CO2 din atmosferă ar putea fi puternic afectate chiar de schimbările climatice. Mai mult decât atât, simulări realizate cu modele de climă şi ciclul carbonic la un loc arată că schimbările climatice vor duce la scăderea capacităţii ecosistemelor terestre şi acvatice de absorbţie a dioxidului de carbon.

Aceste simulări arată că procesul de fotosinteză al plantelor va avea de suferit şi că, în acelaşi timp, va fi stimulată descompunerea materiilor organice în sol, ceea ce va face ca ecosistemele terestre să-şi reducă abilitatea de stocare a dioxidului de carbon. În plus, încălzirea globală va face ca circulaţia oceanului să fie mai lentă. Rezultatul: o reducere a fluxului carbonului din aer spre ocean, care va face ca temperatura medie globală se se mărească şi mai mult.

Pentru reglarea climei, concentraţiile de gaze cu efect de seră trebuie stabilizate şi reduse cât mai repede la zero. Ceea ce e greu de crezut că se va putea realiza.